De multe ori m-am întrebat care a fost sursa de inspirație din punctul de vedere al spațiului geografic pentru primele cărți din seria „Cireșarii” de Constantin Chiriță și unde ar putea fi identificat „orașul cireșarilor”. Cred că răspunsul este Câmpulung Muscel.
Pentru volumul „Aripi de zăpadă” locurile sunt clare și prea puțin mascate de schimbarea denumirilor Sușteni – Binaia / Bușteni – Sinaia. Însă cetățile din „Castelul fetei în alb” nu îmi păreau să aibă un corespondent în lumea reală, asta până când am ajuns la ruinele cetății Oratia. Atunci mi-am dat seama brusc că seamănă cu descrierea cetății explorate de Ursu și Dan.
Cetatea Oratia ar trebui să fie mult mai cunoscută, până la urmă este locul unde a fost capturat Vlad Țepeș de mercenarul Jan Ziskra din porunca regelui Matia Corvin în toamna anului 1462. Dacă există în România un loc care să merite numele de „Cetatea lui Dracula” din punctul meu de vedere cetatea Oratiei ar trebui să fie, nicidecum cetatea Bran. Știm sigur că Vlad Țepeș a fost la Oratia, popasul lui la Bran este presupus – și oricum cetatea ținea de Țara Românească, dar asta e altă poveste, cu turism și afaceri. Denumirea satului Podul Dâmboviței, lângă care se găsește cetatea Oratia, păstrează amintirea rolului jucat de această cetate: de aici era controlat drumul comercial dintre vămile de la Rucăr și de la Bran, accesul pe acest drum fiind făcut în unele puncte pe niște poduri de lemn care în momentele de conflict erau distruse.
Revenind la încercarea de identificare a surselor de inspirație pentru „Cireșarii” lui Constantin Chiriță: salba de sate dintre Câmpulung Muscel și cetatea Oratia care corespunde în mare traseului parcurs de Tic, existența satului Podul Dâmboviței în apropierea cetății și mai ales descrierea extrem de precisă făcută de scriitor ruinelor cetății Oratia – toate vin să confirme că acesta este spațiul care a constituit sursa de inspirație pentru volumul „Castelul fetei în alb”. Pentru „Castelul celor două cruci” din același volum sursa de inspirație pare să fi fost cetatea Poienari, însă aici scriitorul a dat frâu liber imaginației, aproape nimic din carte nu corespunde cu realitatea din teren, cel mult prezența viperelor. Dar ca spațiu geografic pentru desfășurarea acțiunii romanului cetatea Oratia și cetatea Poienari corespund perfect. La fel și peștera Dâmbovicioara – „Peștera Neagră” din volumul „Cavalerii florii de cireș” – se potrivește într-o suprapunere a spațiului imaginar din roman cu spațiul real în care cireșarii și-ar avea baza în orașul Câmpulung Muscel. Nu-mi este clar care ar putea fi orașul în care se desfășoară acțiunea din volumul „Roata norocului”.
P.S. De acord, „Cavalerii florii de cireș” (inițial „Teroarea neagră”) și „Aripi de zăpadă” sunt cărți puternic ideologizate, în care tinerii sunt îndemnați să lupte cu „dușmanul de clasă”, respectiv cu partizanii anti-comuniști din munți. Dar până și asta se potrivește cu zona geografică din jurul orașului Câmpulung Muscel.
Roata Norocului – Curtea de Arges