Meniu Închide

Conferinţa „Aromânii – istorie şi actualitate”

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a organizat la Parlament zilele trecute o conferinţă dedicată aromânilor. Chiar era nevoie de un astfel de eveniment: de mai mulţi ani există o presiune pentru declararea aromânilor drept minoritate naţională în România. Chestiunea este extrem de delicată – cum poate fi declarată minoritate naţională în România tocmai o aripă naţională a românismului? Pe de altă parte, o astfel de iniţiativă pare a fi extrem de asemănătoare cu restul ideilor de inventare a noi popoare „moldoveni” la răsărit şi „vlahi” la sud. Să zicem că ideea „aromâni – minoritate naţională” nu provine din aceeaşi sursă cu ideile de mai sus şi reprezintă doar o iniţiativă de asigurare a unui loc de deputat pentru un anumit personaj – şi tot este o intreprindere inutilă.

În altă ordine de idei: conferinţa de care vă vorbeam a beneficiat de prezenţa unor personalităţi ştiinţifice care au argumentat respingerea ideii „aromâni – minoritate naţională” (Dan Berindei, Gheorghe Caragiani, Nicolae Şerban Tanaşoca, Nicolae Saramandu ş.a.) Apoi au fost prezenţi şi politicieni (Eugen Tomac, Secretar de stat pentru românii de pretutindeni, senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Senatului României, deputatul William Gabriel Brînză, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor, Vasile Timiş, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii). Apoi au fost prezenţi şi reprezentanţii aromânilor de la Ion Caramitru preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române la Elvis Toci, vicepreşedintele Asociaţiei Culturale a Aromânilor din Albania, Robert Çollaku, vicepreşedintele Asociaţiei Culturale a Aromânilor din Albania, George Tegu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Românofone din Republica Elenă „Sfântul Andrei”.

După o astfel de conferinţă îmi vine greu să cred că ar putea fi aprobată o iniţiativă legislativă care să stabilească că aromânii sunt minoritate naţională în propria ţară (indiferent din ce motiv). Lipseşte ceva: lucrările conferinţei ar trebui transcrise şi publicate într-o formă tipărită. Vorba latinului: verba volant, scripta manent. Iar când ar mai apărea idei de rupere a aromânilor de România un astfel de volum s-ar putea dovedi extrem de folositor.

1 comentariu

  1. Liviu

    Domnule Damian,

    Tocmai am terminat de citit cartea dv. despre romanii din Bugeac si va multumesc ca ati lasat-o disponibila pentru toti cititorii interesati. Am s-o recomand la prieteni. As vrea sa va intreb cateva lucruri:
    1. Cartea mi-a lasat o impresie foarte neplacuta despre vecinul nostru estic. Credeti ca are ce cauta Ucraina, cu asemenea politici si mentalitati, in UE? Dar daca nu va fi primita in comunitatea europeana se va orienta in mod sigur catre structura eurasiatica pe care Rusia se tot chinuie sa o reconstruiasca, iar asta ar inseamna mai multa presiune pe granita noastra estica si pe Republica Moldova.
    2. Ce credeti ca sa poate face pentru spijinul romanilor din Bugeac?
    3. Urmeaza si alte carti asemanatoare? Despre aromani, romanii timoceni, despre cei din Voivodina sau poate despre cei din Bucovina de Nord (eu am un bunic din Tinutul Hertei :D).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *