Meniu Închide

Fetiş de bezbojnici: zugrăvirea Muzeului Antipa

Una din primele mele amintiri este legată de „Animale de pe continente”. Un pachet de cărţi de joc cu imagini ale animalelor din întreaga lume şi cu scurte explicaţii despre modul lor de viaţă şi locul unde trăiesc. Nu ştiam să citesc când am primit aceste cărţi de joc şi stresam pe toată lumea să îmi citească fiecare carte pe rând. Apoi a venit un cadou extraordinar din partea părinţilor mei: un imens atlas zoologic, cu mult mai multe animale decât cele din pachetul de cărţi. Practic la orele de biologie din şcoala generală am avut foarte puţin de învăţat.

Premiul cel mare a venit când eram prin clasa a II a: mătuşa mea m-a dus la muzeul Antipa din Bucureşti. De prin 1985 până în ziua de azi am fost de nenumărate ori la Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa, pe numele lui oficial. Din 1985 până în 2009 (adică vreme de 24 de ani) nu am văzut nici o schimbare la acest muzeu. Devenise plictisitor pentru mine, ştiam fiecare exponat şi în ce poziţie se află. Marea zăpăceală mediatică despre muzeul Antipa m-a mânat şi pe mine acolo. Laudele au curs tone prin media despre cât de minunat este noul muzeu Antipa. Minciuni. Sunt exact aceleaşi exponate, în aceleaşi poziţii ca acum 26 de ani. Ce s-a făcut din 2009 până în 2011 a fost să se zugrăvească muzeul, să se monteze câteva reflectoare şi vitrine noi. Leul e din ce în ce mai răpănos, din cămilă ies paiele. Nimic nou pentru mine. Poate ar fi trebuit să ţin un jurnal al vizitelor la muzeul Antipa şi să notez degradarea exponatelor. Mult lăudata refacere a muzeului Antipa nu este altceva decât o simplă zugrăveală.

Dar această zugrăveală i-a încântat pe bezbojnici. De exemplu pe Cristian Tudor Popescu care se înghesuie să o laude doar ca să trântească următorul paragraf:

Din această minunată poveste a vieţii pe Pământ lipseşte cineva: Cel de Sus. Nu vedem niciun oscior din El, nici pe pământ, nici în aer, nici în apă, nici măcar o poză. Şi singura concluzie pe care o poate trage un adolescent raţional după ce adună în minte viziunea evoluţiei aşa cum a gândit-o savantul român Grigore Antipa e că viul nu are nevoie de Dumnezeu ca să fie.

Măcar de ar fi priceput ceva din muzeul Antipa tovarăşul Cristian Tudor Popescu. Ceea ce el numeşte „trei schelete umanoide” care până acum doi ani împodobeau intrarea în muzeul Antipa sunt de fapt trei schelete de gorile. Ce nu înţeleg bezbojnicii este că ştiinţa nu are nici o legătură cu credinţa. Sau poate înţeleg, dar întreţinerea confuziei le place.

5 comentarii

  1. urbos

    Trebuie sa fii dus cu capul ca sa te iei de un muzeu. Daca te luai de cum s-or fi cheltuit banii sau de textele lui CTP era o chestie, dar asa… Nu e de mirare insa la un mestecator de rahat religios, este ca ti-ar placea sa stai pe-un tron elegant si sa ordoni din varful destului niste arderi pe rug? Apoi sa-ti sarute mana o gloata de babe scleozate dupa ce s-au omorat in bataie ca sa pupe moaste.
    Ce ti-e si cu habotnicii…tz tz tz. Pana la urma ateii sint mai iertabili, atunci cand le fac, fac ticalosii in numele lor, pe cand ticalosii habotnici le fac in numele lui „dumnezeu’.
    In rest, cu stiinta matale intr-ale fizicii, chimiei, biologiei, astronomiei, antropologiei, paleontologiei, schizofreniei precum si a cataheticii si caterincii, ramane cum am stabilit.
    Si are bre fotonul ala masa ori ba?

  2. Pingback:Fetiş de bezbojnici: zugrăvirea Muzeului Antipa. Ateismul lui Cristian Tudor Popescu | Descopera

  3. sendroiu

    Incredibil cat de mult seamana povestile noastre: si eu am invatzat sa silabisesc pe acelasi pachet de carti de joc – Animale de pe continente, si eu am tocit Atlasul zoologic (inca il mai am 🙂 ) si eu am petrecut sute de ore in Muzeul Antipa, nu doar cand eram scolar, dar chiar si ca student. Diferenta este ca pentru mine a fost o sarbatoare redeschiderea muzeului, pe 17 septembrie: am fost cu fiicele mele (de 7 si 9 ani), am stat la coada 2 ore, am avut apa si sendvisuri in rucsac, am povestit despre animale si am facut poze. Sunt de acord ca sunt aceleasi exponate, aceleasi diorame. Diferenta este facuta insa de felul in care acestea sunt acum iluminate si de touch-screen-urile care iti ofera informatia intr-o maniera mult mai prietenoasa. Asta nu este deloc putin lucru, dupa parerea mea. Pentru copii a fost o experienta memorabila.
    PS: chiar conteaza parerea lui CTP?!?

  4. Pingback:Muzeul Antipa este pe val « duscuvorba

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *