Ştiu că am insistat în ultima perioadă pe acest subiect, însă vreau să vă propun o analiză excelentă asupra dezbaterii din Ungaria în legătură cu deschiderea dosarelor securităţii din perioada comunistă. Ideea este că ungurii se confruntă acum cu problema “dosarele Securităţii şi CNSAS” – în vreme ce nouă ni se spunea cu ani în urmă că ungurii sunt mai avansaţi decât noi. Na, România iar este model pentru Ungaria! Este vorba de un articol scris de Zoltan Csipke pentru pagina www.politics.hu (şi tradus de mine!)
Problema arhivelor comuniste refuză să dispară pentru Fidesz
În februarie Fidesz (partidul de dreapta aflat la guvernare la Budapesta, n.trad.) a votat surprinzător împotriva unui proiect de lege care ar fi scos la lumină identitatea spionilor şi informatorilor din era comunistă prin deschiderea arhivelor, în ciuda faptului că Fidesz a sprijinit acest proiect când se afla în opoziţie.
Simţind presiunea suporterilor săi, liderul grupului Fidesz din Parlament, Janos Lazar a sugerat după acest vot că partidul său sprijină deschiderea arhivelor şi a votat împotriva proiectului propus de Andras Schiffer doar din cauza unor probleme tehnice. Fidesz încerca să controleze pagubele.
În urma acestui vot partidul strident anti-comunist Fidesz a fost pus într-o poziţie în care trebuiau să explice de ce a votat împotriva unei măsuri asemănătoare cu cele sprijinite chiar de ei în trecut. Explicaţia a fost că legea, aşa cum fusese redactată, în loc să îi expună pe comuniştii de rang înalt ar fi dezvăluit identităţile celor siliţi să îşi toarne prietenii.
Între timp, politicienii din Partidul Socialist (care a apărut în 1989 când aripa reformatoare a Partidului Socialist al Muncitorilor s-a despărţit de facţiunea comuniştilor care se opuneau schimbării de sistem) s-au bucurat de cursul evenimentelor care i-a pus în poziţia de a apărea mai doritori să scoată la lumină trecutul comunist în vreme ce mass-media ce îi susţine a observat cu bucurie că acum Fidesz blocheaza accesul la arhive.
După cum a arătat un articol de pe index.hu, grupul parlamentar al Fidesz este împărţit în trei facţiuni: cei care au votat pentru în februarie şi care provin din provincie, cei ca Lazar care sprijină deschiderea arhivelor însă ar dori să modifice proiectul de lege (preşedintele Parlamentului László Köver poate fi şi el inclus în această categorie, chiar dacă consideră această lege “o afacere internă a cercurilor de intelectuali” şi ar prefera o deschidere parţială din motive de securitate naţională) ca şi o a treia grupare care crede că nu poate fi refăcută o imagine precisă a trecutului deoarece o parte din arhive a fost distrusă şi care spun că această poziţie nu reprezintă o încercare de protejare a liderilor de rang înalt din partid, despre care oricum astfel de detalii au ieşit deja la iveală.
În vreme ce chestiunea refuză să dispară, Lazar a luat în considerare păcatele bunicului căzute asupra nepotului spunând într-un interviu pentru Magyar Hirlap despre deputatul Schiffer că “este o obrăznicie din partea descendentului unuia dintre diplomaţii de frunte ai regimului Kadar şi un colaborator comunist să propună o astfel de lege”. Schiffer a răspuns printr-un interviu în Nepszabadsag calificând drept josnice comentariile lui Lazar şi spunând că “vina urmaşilor” este o tactică a extremei drepte, la care a adăugat că nici măcar deputaţii de extremă dreapta ai Jobbik nu s-au angajat în astfel de practici în ultimul an şi jumătate.
În această dimineaţă, agenţia de presă de stat MTI a anunţat că foştii premieri Peter Boross şi Peter Medgyessy s-au exprimat împotriva acestui proiect de lege. Ceea ce face ca publicarea de către MTI a declaraţiei lui Medgyessy să fie demnă de luat în seamă (unii ar putea spune chiar comică) este faptul că la câteva luni după ce Medgyessy a devenit premierul coaliţiei social-democrate din 2002 s-a descoperit că în anii 1980 a fost agent de contrainformaţii, ceea ce a stârnit un scandal în acea vreme (Fidesz a cerut demisia lui).
După ce a promis să discute chestiunea, grupul parlamentar Fidesz nu a ajuns la o decizie privind deschiderea arhivelor, iar liderii partidului au recomandat înfiinţarea unui Comitet al Memoriei Naţionale de către toate partidele. Acestea au cerut guvernului să formuleze detaliile pentru un astfel de comitet până la mijlocul lunii mai.
Lazar a spus reporterilor că un astfel de comitet va putea fi înfiinţat permanent şi va lucra până la 15-20 de ani. Ar urma să fie alcătuit în primul rând din experţi independenţi, însărcinaţi cu explorarea şi expunerea trecutului comunist. Istoricul Krisztian Ungvary a salutat propunerea pentru acest comitet şi a adăugat că legea în continuare va avea nevoie de modificări pentru ca identitatea agenţilor să fie făcută publică.
În mod clar Fidesz a calculat greşit modul în care votul din februarie va fi perceput, nu doar de către partidele de opoziţie, ci şi de către proprii susţinători.Decizia partidului de a “trece pisica” unui nou comitet relevă faptul că discuţiile de azi nu au reuşit să rezolve diferendele interne, ci doar o recunoaştere a faptului că nu pot ignora problema.
Două întrebări apar în urma acestor evenimente. Prima este dacă această propunere pentru un Comitet a Memoriei Naţionale – aparent intenţionat să activeze la fel ca şi comitetele similare din Cehia şi România – va întreprinde paşi rapizi pentru aducerea la lumină a trecutului sau va avea o activitate lentă, însemnând că Ungaria va rămâne singura ţară din regiune unde o bună parte din trecutul comunist rămâne ascuns?
A doua întrebare este dacă acest lucru semnifică o încercare serioasă din partea Fidesz să dezvăluie trecutul sau este doar un fel de a-şi mulţumi sprijinitorii în vreme ce trec problema pe un plan secund, în speranţa că va dispărea până la urmă?