Comuniştii români au avut în perioada interbelică o mare problemă: trebuiau să susţină teza „România – ultimul imperiu din Europa” şi să acţioneze pentru „eliberarea” teritoriilor ocupate (Basarabia, Ardealul etc.). Acesta a fost principalul motiv al scoaterii comuniştilor în afara legii.
Teza aceasta cominternistă este în continuare cât se poate de vie. Florin Poenaru scrie pentru Critic Atac:
“În raport cu ceea ce numim Republica Moldova azi statul român, format să nu uitam, la aproape jumatate de secol după anexarea Basarabiei, a practicat aceeaşi politică imperialistă şi colonialistă precum cea a Rusiei, diferența fiind doar de putere. Atunci când pentru scurt timp balanța de putere a fost schimbată în favoarea statului roman, in 1918, România a anexat Basarabia (la fel cum a făcut şi cu Ardealul înăbuşind totodată revoluția comunistă din Ungaria) dovedind astfel o aspirație colonială specifică statului român modern sub conducerea familiei Hohenzollern. Episoadele de colonialism românesc (mai ales în Dobrogea) -limitate ce-i drept de precariatea cronică a statului de-a lungul modernității-, au fost complet trecute sub tăcere de istoriografia ceauşistă care a construit mitul cetății asediate şi a națiunii care mereu se apară de dusmani (o moştenire ce-i drept a istoriei romantice de secol 19).”
Au trecut aproape 100 de ani şi tezele cominterniste o duc bine. Florin Poenaru mai spune aşa:
“Astfel, Basarabia a suferit o serie de anexări şi includeri în Principatul Moldovean (sudul Basarabiei), apoi în Rusia țaristă, în România şi apoi în URSS din care aceasta reapare drept Republica Moldova pe 27 august 1991–o istorie ale cărei detalii nu pot fi abordate aici. Ce trebuie însă observat este că această istorie a fost complet obliterată şi mistificată în timpul regimului Ceuşescu. Din păcate modul în care astăzi cei mai mulți noi cei din România ne raportăm la Basarabia/Republica Moldova este ca urmare a succesului regimului Ceauşescu de a îşi impune istoriografia şi paradigma naționalistă în care aceasta a fost construită.”
Cu alte cuvinte Florin Poenaru vrea să rescrie istoria “obliterată şi mistificată în timpul regimului Ceauşescu”. Sigur că da, Ceauşescu este de vină. Înainte de 1944 s-au scris rafturi întregi de cărţi care tratează problema Basarabiei prin “paradigma naţionalistă”. Iar cine merge la bibliotecă ştie că problema Basarabiei a fost tratată onest în istoriografia din epoca lui Ceauşescu (bineînţeles, cu voie de la partid şi în funcţie de relaţiile cu Uniunea Sovietică).
In general interpretarile sunt generate ca sa serveasca unui scop politic.
Exista o interpretare „corecta” a istoriei? Daca noi nu suntem de acord cu interpretarea asta nu inseamna ca interpretarea e „gresita”. Se poate spune ca e exagerata, ca nu ia in considerare toate faptele, dar interpretarile nu au valoare de adevar.
Poate o masura a relevantei unei interpretari e numarul de realitati incluse si ignorate. In cazul de fata, Romania poate fi considerata unul din cele mai de succes proiecte nationale, asa ca interpretarea imperialista e ne-la-locul-ei.
Domnule Damian, păcat că nu aţi făcut mai înainte o căutare simplă pe Goagăl. Am făcut-o eu, după ce am citit articolul dumneavoastră. Şi am dat de nişte lucruri interesante. În primukl rând că acest individ are o mutră de minoritar obraznic. În al doilea rând, că este un colaborator fervent la Dilema pleşistă ( http://dilemaveche.ro/taxonomy/term/230 ). Poate de aceea îl găsim pe rând la SNSPA (şcoală de spioni, de altminteri, Universitatea Central Europeană din… Budapesta (unde şi locuieşte) şi un anume Centru de Absolvire al Universităţii din New York. Materialul clientului: http://www.facebook.com/fpoenaru
Am încercat să-i citesc după aceea câteva articole pe Critic Atac, dar frazeologia Este cam aceeaşi tactică – de unde se vede că Budapesta (şi păpuşarii mai mari de le neokomintern mai apoi) sunt lipsiţi şi de imaginaţie. Acum vreo 10 anui veniseră cu un alt pârlit care „se săturase de România”. Tot cam bruneţel şi ăla. Şi tot cretinel.
Multumim ca ne-ati semnalat aceasta aberatie. Sa stim unde sa NU intram.
http://www.observatorcultural.ro/Victor-Roncea-sau-problema-deficitului-de-rusine*articleID_17501-articles_details.html un alt articol cam de aceeasi teapa, autorul scolit tot la Budapesta. la „telectualii” astia le recomand o vizita prin satele romanesti, o sa fie surprinsi de cat de fascisti si retrograzi sunt taranii nostrii. si inchei cu un citat din choderlos de laclos „danceny este un intellectual, si ca toti intelectualii este de fapt un prost,,:)
Roller trebuia sa faca si prozeliti,nu? Sau, ca sa revenim mai in actualitate, se inscrie pe linia scolitilor la sanul lui Soros, cu a sa societate deschisa . Ne trebuie un baiat destept care sa contracareze indivizi de genul lui Sabin Gherman sau Patapievici, cu a lui ” Ma pis pe Romania”. Deocamdata suntem dezbinati si prea preocupati sa tragem fiecare pentru el, sa ne aratam fiecare fiecaruia ce destepti suntem si ce misto facem noi politica din canapea.
Si unde greseste Florin Poenaru? ca nu ma prind.
Nici n-ai sa te prinzi vreodata. Trebuie sa citesti mai mult, crede-ma.
Nu are legatura cu cititul, ci cu simtitul. Unii nu pot sa iubeasca acest neam. Pur si simplu.
Pingback:Scurta de luni. VI | Tarot Politic