Mă irită specialiştii în istorie care vorbesc după ureche: nu există istoria românilor! Hai să vedem pe documente câtă istorie au românii. Pe 8 ianuarie 1285 regele Ungariei Ladislau Cumanul îi dădea magistrului Georgius o moşie drept răsplată pentru faptele sale de arme, iar în document apare şi o relatare despre români:
„Şi în sfârşit, când începusem noi a domni, fiind încă copil, după moartea preaiubitului nostru tată, iar voievodul Litovoi împreună cu fraţii săi, în necredinţa sa, cuprinse pe seama sa o parte din regatul nostru, aflătoare dincolo de Carpaţi, şi cu toate îndemnurile noastre nu s-a îngrijit să ne plătească veniturile ce ni se cuveneau din acea parte, l-am trimis împotriva lui pe des-numitul magistru Georgius, care, luptând împotriva aceluia cu cea mai mare credinţă, l-a ucis pe el, iar pe fratele lui Bărbat (Barbath în original) l-a luat în prinsoare şi ni l-a adus nouă. Pentru răscumpărarea acestuia noi am stors o sumă de bani foarte mare şi astfel, prin slujbele acelui magistru Georgius s-a aşezat iar tributul ce ni se datora din acele părţi”.
Pe 6 octombrie 1288 magistrul Georgius îi dădea comitelui Petrus zis Pirus o parte din moşia obţinută de la regele Ladislau Cumanul, iar în actul de donaţie este evocat încă o dată episodul bătăliei cu Litovoi:
„De asemenea, când pe necredinciosul voievod Litovoi, din porunca aceluiaşi domn al nostru Ladislau, strălucitul rege al Ungariei, l-am omorât, iar pe fratele acestuia cu numele Bărbat l-am adus prins în faţa domnului nostru, acelaşi comite Petrus vărsându-şi sângele în acea întâmplare, ne-a slujit cu cea mai mare credinţă.”
(sursa: Documenta Romaniae Historica, seria D, vol. I, documentele 13 şi 14)
Istoricii au stabilit că bătălia dintre oastea condusă de magistrul Georgius şi cea a voievodului Litovoi s-a dat în anul 1277. În actul din anul 1247 prin care sunt aşezaţi cavalerii teutoni în Transilvania se vorbeşte de un (cel mai probabil altul) voievod Litovoi, dincolo de munţi, în dreapta râului Olt.
Din aceste două paragrafe se pot trage mai multe concluzii logice.
În primul rând voievodul Litovoi avea o armată, şi nu una oarecare din moment ce a fost nevoie să fie trimis împotriva sa unul dintre cei mai buni comandanţi ai regelui Ladislau Cumanul (în documentul din 1285 sunt menţionate mai multe bătălii la care a participat magistrul Georgius). Apoi, lupta dintre Litovoi şi Georgius a fost una serioasă de vreme ce mâna dreaptă a magistrului Georgius, comitele Petrus „şi-a vărsat sângele”.
În al doilea rând voievodul Litovoi avea o administraţie bine pusă pe picioare şi făcea parte dintr-o dinastie voievodală destul de veche, lucru dovedit de faptul că fraţii rămaşi acasă au fost în stare să strângă o recompensă atât de mare pentru răscumpărarea lui Bărbat încât să îl impresioneze pe regele Ungariei. Dacă dinastia voievodală ar fi fost una slabă nu s-ar fi zbătut nimeni să adune banii de răscumpărare.
În al treilea rând aflăm că voievodul Litovoi era vasalul regelui Ungariei căruia îi datora tribut. Cum bătălia s-a dat în perioada în care Ladislau Cumanul era minor cel mai probabil relaţia de vasalitate dintre voievodul Litovoi s-a stabilit în timpul domniei lui Ştefan al V lea (cel puţin, dacă nu cumva exista mai dinainte). Relaţia de vasalitate între voievozii transalpini şi regii Ungariei este una normală pentru perioada medievală. Doar că Litovoi nu a fost un vasal supus: a refuzat să plătească tributul şi a încercat să îşi extindă voievodatul – de aceea a fost pedepsit. Mai trebuie subliniat că Litovoi era considerat nobil de către regele Ungariei (care nu putea intra într-o relaţie suzeran-vasal cu un oarecare). În armorialul de la Wijnbergen din Franţa (contemporan cu evenimentele de care vorbim) apare o stemă a „regelui Valahiei”: un scut fasciat aur cu roşu (element care se va regăsi şi mai târziu în stema familiei Basarabilor).
În al patrulea rând vine chestiunea etniei. Era Litovoi român? Păi pe fratele lui îl chema Bărbat, îmi vine greu să cred că era slav sută la sută. În plus, documentul din 1247 care vorbeşte de voievodatul lui Litovoi (altul, cel mai probabil tată sau bunic al celui mort în 1277) se spune că aparţinea românilor (valahilor).
Voievodatul lui Litovoi din anul 1247 era de asemenea amintit ca fiind vasal regelui Ungariei şi dator să îi ajute pe cavalerii teutoni în expediţiile lor militare. Deci şi acest prim Litovoi avea o armată serioasă şi era un nobil încadrat într-un sistem feudal. Din nou: un astfel de stat nu putea să apară peste noapte fix în anul 1247. Exista cu multă vreme înainte.
Pe scurt: în jurul anului 1200 în Oltenia exista un stat condus de o dinastie nobiliară cunoscută până în Franţa, încadrat într-un sistem feudal, care avea o armată zdravănă, era populat şi condus de români.
De fapt, populat şi condus de olteni.
şi ei sunt români
Si chiar mai mult decat atat! 🙂
Salut si bine te-am gasit. Atat de des aud si citesc ca suntem „neam de kkt”, „scursurile Europei”, „fara istorie”, „tradatori” incat ma bucur ca un copil cand dau peste cineva care contrazice parerile antiromanilor, fara sa cada in extremism.
(maine mi se intoarce sefa si o sa ma intrebe de ce nu am lucrat azi tot ce mi-a cerut – o sa-i dau link cu articolele tale de pe dailycotcodac. Nu o sa ma ierte, dar macar o sa se distreze si ea :-))
Mulţam de aprecieri.
Mai ştii Gică de François de Malherbe, poetul francez? Nu mai ştiu cine mi-a spus, dar se lăuda că se trage din vlahi. Vestitul nostru Banu Mărăcine tocmai ce plecase la un turnir în vestul Europei pe la 1200 şi ceva……
Scuze, m-am documentat. E vorba de Pierre de Ronsard iar banu Mărăcine a plecat în Franţa după bătălia de la Posada….
Da Moşule, Pierre de Ronsard este strănepotul banului Mărăcine. Mă bucur că treci pe-aici.
Multumesc de informatii. Interesant.
Totusi: de la Neagu Djuvara citire – stiu (nu am retinut clar nuantele) ca e posibil ca parte din boierimea din Valahia sa aiba radacini cumane.
Exemplu: toponimiile Comanesti, numele Coman, dinastia Basarabilor chiar – sunt legate de cumani.
Parerea mea este oriunde or fi fost rumanii (la plug cel mai probabil), aristocratia/patura conducatoare – se poate sa fie fost dintre navalitorii/militarii care s-au tot perindat pe la noi.
Neagu Djuvara ignoră nişte chestiuni când spune asta. În cartea lui îl trece pe Litovoi la slavi şi pe fratele lui Litovoi (Bărbat) la români. Apoi vine chestiunea cantitativă: nu prea poţi trage concluzii cantitative în baza unui număr redus de dovezi documentare. Cel mult poţi spune că exista o nobilime cumană şi slavă, dar şi românească. În ce poporţii? Asta e mai greu de spus.
Sunt curios termenul de roman,prin ce an apare ?E mai vechi de 200-300 de ani?
primele atestari documentare sunt in prima jumatate a secolului XVI, denumirea este insa mult mai veche. pacatosenia mare este in general ca altii scriind despre romani foloseau valahi, olahi, blachi, fara sa mentioneze felul in care se denumeau romanii insisi
Exista un document unguresc din 1345, mentionat in Documenta Romaniae Historica. Seria D. Vol. I (originalul se pastreaza la Cluj, daca nu ma insel), in care se vorbeste de „romani olahi” din Terra Transalpina si din Transilvania.
Apoi acest document al lui Stefan cel Mare da de gandit:
http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/02/07/bodea-rumanul-dintr-un-hrisov-al-lui-stefan-cel-mare-emis-la-suceava-pe-13-martie-1489-6997/
neagu djuvara ignora par example si existent unor structure statale anterioare basarabilor. structure care chiar daca erau faramitate erau create si conduse de catre romani….analogia pe care o face cu vestul este eronata…intr-adevar acolo statele au fost create de invadatori, dar la noi fuse taman invers.statele au fost create de autohtoni…cantemir pomeneste de existenta unor „republici” pe teritoriul moldovei inainte de descalecarea bogdanestilor si a lui dragos. in al doilea rand aparitia unor invadatori nu a schimbat cu nimic structura sociala din teritoriile romanesti. aceasta structura sociala fiind construita dupa esafodajul celei romane.pana la urma centralizarea cnezatelor s-a produs datorita tendintelor de expansiune ale regatului ungar in zonele de la est si sud de carpati. p.s pana la urma maghiarii astia ne facura si un bine, ca de frica lor ne-am coagulat. p.p.s. ca sa-ti formezi o idee mai clara legata de situatia romanilor gandeste-te ca de exemplu in spatial transilvan la secolul IX-X existau deja formatiuni statale. iar la sud si est de carpati se prea poate sa fi fost aceeasi situatie dar din pacate nu poate fi atestata ci doar intuita
Stema de mai sus a fost preluata si in armorialul portughez Livro Do Armeiro-Mor, din 1509, unde arata asa:
http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/11/16/blazonul-%E2%80%9Dregelui-vlahilor%E2%80%9D-in-armorialul-portughez-livro-do-armeiro-mor-1509/
dorit incitant textul este ilogic
există sau nu români înainte de România?
dacă da atunci există și o istorie a românilor
Mentionati in text „armorialul de la Wijnbergen din Franţa”.
Cu tot respectul, Wijnbergen se afla in Olanda.
Corect, a fost o scăpare, mulţumiri pentru atenţionare.
Teutonii au venit la Severin în vremea împăratului Sigismund de Luxemburg. Pe vremea lui Litovoi erau ioaniţii(ospitalierii). Iar armorialul e făcut în Franţa. Aveţi curiozitatea şi vedeţi de ce poartă numele flamand.
Înca ceva. Conform lui Ronsard, strămoşul său marchizul de Ronsard(botezat banul Mărăcine de Vasile Alecsandri), a ajuns în Franţa înainte de bătălia de la Posada, anume în 1328.
Român, românesc, România (înainte de 1859)
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/roman-romanesc-romania-inainte-de-1859/
Cred ca blazonul pe care l-ai postat era in legatura cu Cruciada a IV (detalii gasesti in memoriile cavalerului Geoffrey de Villehardoun). Regele Valahilor era in vremea aceea Ionitza Kaloian care devenise cunoscut in vest prin faptele sale (si ale armatei sale de valahi) impotriva cruciatilor. Pana la Carol I n-am mai avut regi