Un zvon de pe culoarele Parlamentului spune că Voiculescu le-ar fi cerut bani parlamentarilor PC pentru susţinerea Jurnalului Naţional şi ar fi primit scuze. Parlamentarii PC sunt oaste de strânsură, flămânzi şi puşi pe căpătuială, nu reuşesc să înţeleagă legătura dintre scaunele lor de la Casa Poporului şi trustul de presă al lui Dan Voiculescu (vezi cazul luptătoarei pentru conturile proprii, senatoarea Cristiana Anghel). Si non e vero, e ben trovato – povestea asta exprimă realitatea din mass-media românească. Degeaba plâng ziariştii de la Jurnalul Naţional că ei vor să facă jurnalism de calitate. În timpul luptei împotriva dictaturii băsiste sunt sigur că abia aşteptau victoria politică, victorie ce urma să aducă stabilizarea economică. Doar că revoluţiile sunt imprevizibile şi au prostul obicei să-şi devoreze cei mai credincioşi fii.
Pe foarte scurt despre situaţia media
Toţi patronii, directorii şi redactorii şefi din presa scrisă au suferit de o boală misterioasă. Au pus gratuit pe internet conţinutul ziarelor şi revistelor pe care le vindeau la chioşcuri după care au început să se plângă de scăderea vânzărilor şi a numărului abonamentelor. Nu internetul a ucis ziarele, cei cu putere de decizie au ucis presa scrisă. Au crezut că e ca pe hârtie, cu diferenţa că este pe ecran. Nu au auzit de conceptul „prosumator” şi ce modificări presupune (Alvin Toffler, deja autor antic). Au rămas în picioare deocamdată televiziunile, dar urmează zile grele şi pentru ele (mai întâi se va reaşeza piaţa de publicitate, detalii aici).
Vechile reţele de şmecheri de presă au făcut ce ştiau mai bine: au sărit în braţele politicienilor şi au început să difuzeze gratis tone de propagandă politică. Au apărut din ce în ce mai multe canale alternative de informare, influenţa mogulilor a început să se împrăştie în patru zări. Românilor le-a intrat în cap o idee fixă: informaţia e gratis şi o găseşti pe internet. Vor mai trece mulţi ani până să dispară prostia asta (dacă se va întâmpla vreodată!).
Modelul de presă scrisă din ziua de azi este simplu: câţiva ciumpalaci cu diplomă de la Facultatea de Jurnalism, plătiţi de mizerie, conduşi de câţiva şmecheri credincioşi, prelucrători de comunicate şi ştiri de agenţie, executanţi fideli ai comenzilor venite de la clienţi. Asta e tot, nimeni nu mai are nevoie de „presă de calitate”. Degeaba se revoltă acum cei de la Jurnalul Naţional şi se ceartă cu Reporterul Virtual. Le dedic „Victoria” de la Timpuri Noi:
Zic vouă, celor fără de prihană
Zic vouă, păcătoşi cu chip smerit
Şi vouă, luptătorilor cu pieptul rană
Şi ţie, politruc nenorocit
Zic vouă, care-aveţi încă puterea
De-a scoate răul care zace-n voi
Voi care v-agonisiţi averea
Ca vagabonzii, scormonind gunoi …
Da chiar – nici eu n-am înţeles-o pe asta cu pusul conţinutului ziarului moca, pe internet. M-am gândit că o fi cine ştie ce strategie misterioasă, dar se pare că nu-i. :))))
Nu credeam ca mai stie cineva melodia asta. Tobosarul lor, aici in fata, Bebe, nu mai este printre noi 🙂
E o impresie falsa ca pusul ziarului pe net a dus la pierderea cititorilor pe print. Explicatia sta in calitatea foarte slaba a activitatii jurnalistice si in subordonarea politica.
Eu personal nu am consumat niciodata presa de pe net. Prefer sa citesc un ziar din ala vechi, de hartie, dar de fiecare data cand fac prostia sa imi cumpar unul raman siderat de cat de neinteresant si cat de jignitor la adresa inteligentei consumatorului este oricare dintre ele.
Am observat chiar ca la chioscul de ziare din colt rareori chiar se gasesc ziare. Acuma se vand sucuri, tigari si reviste de bucatarie.
Sic transit gloria mundi!
Eu nu sunt de acord ca e o prostie sa cauti informatii pe net gratis. Daca ai cat de cat discernamant poti obtine informatii reale spre deosebire de probaganda scabroasa din „presa” romaneasca. Nu faptul ca e disponibil continutul gratuit pe net ucide presa (atat scrisa cat si radio sau TV) ci insultarea inteligentei cititorilor in forma continuata :).
Ca nu poate exista presa independenta inteleg. Ca faptele sunt prezentate intr-un mod partizan iar inteleg si as putea sa identific cat e propaganda si cat e adevar.
Dar cand se inventeaza pur si simplu stiri fara nici o baza reala care se desumfla a doua si ziarul respectiv/ postul TV respectiv mai are chiar si un singur cititor/telespectator asta nu mai inteleg. (vezi cazul mega fraudelor de 1.5 – 2 mil de voturi raportate „din presa” inclusiv in PE vara trecuta, fraude care pur si simplu nu au avut loc 🙂 )
Sa plangem pentru disparitia „presei” din Romania? Ba nu, eu zic sa ne bucuram!
Daaa, ie rai astia de la PC, nu ca scarbele Kiorului.
Dar ai dreptate, poti sa te culci.
Iar invatatoarea sta intr-o camera de camin, ca sa ii ramana niste bani, nu are afaceri ca leprele Kiorului matale ca sa stea in vile suprapuse si alea luate cu japca, ma cacatule. Si pe chestia asta te oftici? De nu ti-ar mai muri nimeni inainte…
@urbos, postacule uslamist, dacă îl mai jigneşti pe d-l George Damian şi nu aduci argumente civilizate la discuţie -.- ne supărăm noi, ăstia, fanii d-lui istoric!
Me mila…
eu zic că întodeauna a fost aşa în presă, cine a dat banul a dictat linia pe care merge ziarul iar în zilele noastre televiziunile. ce exemplu mai bun există decât Panfil Şeicaru sau Stelian Popescu înainte de război? de ce ne supărăm? în esenţă fiecare ne uităm la ce ne place, inclusiv politic. cât despre presa scrisă, care este un cerc închis, ca şi în literatură, şi unde eşti admis doar pe bază de pile, de unde cerem calitate? nu patronul este de vină, cine dă banul dictează şi este firesc dar cinismul acestor ziarişti este cutremurător. azi citesc un interviu dat de Ciutacu şi unde spune aşa:” Acum, cu RTV-ul, am cam aceleaşi prevederi, evident să protejeze mogulul, nu pe fraieri. Nu ştiu dacă s-a păstrat aia cu 5.000 de euro la bucată de declaraţie. Mi se pare firesc: dacă prejudiciezi cu bună ştiinţă interesul economic.” citez din EVZ şi este vorba de contractul salarial al jurnaliştilor. mai citesc odată dorind să pricep cine este fraierul în propoziţie.
Si eu cred ca pusul ziarului pe net nu a omorât presa scrisa. Cei care au calculatoare sau, mai nou, tablete si aifoane, oricum nu citeau ziarele scrise.
Si oricum majoritatea publicatiilor nu traiesc de pe urma jurnalisticii – unele sunt subventionate de la bugetul statului, altele din buzunarul vreunui mogul caruia tre’ sa-i asigure spatiul publicitar si narcisist necesar, samd.
Dar e bine de gasit capra râioasa pe care sa dai vina când esti prost si n-ai scapare altfel …