La 1840 ţările române cu siguranţă le apăreau occidentalilor ca un spaţiu exotic. Puneţi-vă în fracul unui francez (sau german, britanic, spaniol) şi imaginaţi-vă printre ţărani români cu iţari, cuşme şi cojoace fabricate manual. Din multe texte ale călătorilor străini pe meleagurile noastre se simte că unii ne vedeau ca pe nişte „sălbatici” (unii ca pe nişte „barbari”, alţii ca pe nişte „sălbatici nobili”, în funcţie de nivelul de simpatie).
În sensul grecesc al cuvântului asta şi erau românii pentru occidentali: barbari, străini de spaţiul lor de civilizaţie. Dar asta nu înseamnă în mod necesar că eram inferiori – eram un alt spaţiu, eram altceva. Iar la nivel de costumaţie, cuşmele, ilicele, fotele şi cojoacele românilor puţin schimbate în sute de ani erau diferite de ceea ce începea la sudul Dunării în Imperiul Otoman. Exista un spaţiu de civilizaţie românească, barbară sau sălbatică – dar proprie. În mai puţin de 100 de ani această diferenţiere a dispărut.
Mai jos puteţi vedea cele 12 litografii ale pictorului francez Michel Bouquet care a călătorit în Ţara Românească în 1840, litografii cuprinse în l’Album valaque. Vues et costumes pittoresques de la Valachie: oraşul Câmpulung, costume din Valahia, piciorul podului lui Traian, hanul lui Manuc, din nou costume din Valahia, bordeie din Bărăgan, oraşul şi mănăstirea Curtea de Argeş, iar costume din Valahia, oraşul Bucureşti, curtea mănăstirii din Câmpulung, ruinele curţii domneşti de la Târgovişte. (via Biblioteca Naţională)
Superbe litografiile.Biblioteca digitala a municipiului Bucuresti este o sursa importanta si pentru alte documente din aceasta perioada.
Despre oameni si locuri de la inceputul secolului XX :
http://deieri-deazi.blogspot.ro
Cu tot respectul propun: „erau diferite faţă de ceea ce se putea vedea la sud de Dunăre, în Imperiul Otoman” şi „În mai puţin de 100 de ani această diferenţiere faţă de lumea occidentală a dispărut.”
În ceea ce priveşte ultima aserţiune, consider că este foarte bine că s-a întâmplat aşa. Visul generaţiei paşoptiste s-a realizat.
În cursul modernizării și resincronizării dintre Occidentul și Orientul european ca proces al reunificării Europei nu a dispărut portul popular ci al elitelor la noli, la ei portul popular…. Matisse: La blouse roumaine.
Litografiile sunt intradevar , deosebite .Sunt un mare admirator al plaiurilor noastre .Dar ca sa le apreciez si sa fiu convins ca nu exista comparatie cu occidentalii a trebuit sa-i vizitez la ei acasa .Am parcurs aproape toata Europa , insulele Britanice si mi-am dat seama ca suntem priviti ca niste ORIGINALI(salbatici).Ei nu si-au schimbat deloc atitudinea fata de noi .,, Suntem unii care stapanesc niste locuri frumoase si prost ingrijite „.Nu-si pot schimba mentalitatea dupa atatia ani de cuceriri si dominatii .Nu-si pot imagina cum noi am stat mai tot timpul cu capul plecat , ca sa nu-l taie sabia .Turcii ne-au lasat in legea noastra , pretinzand haraciul pe care l-am dat si cate odata am mai uitat de el facandu-l pe turc , manios .Locuim o tara foarte frumoasa cu multe locuri pitoresti , cu oameni primitori si dornici de distractii .Cred totusi ca este bine sa ramanem asa si sa-i lasam pe occcidentali in ale lor si noi sa ne vedem de treburile si problemele noastre , in care vad ca se implica din ce in ce mai mult occidentul si nu numai .
@cristescu sorin
Esti un dobitoc. Iertati-ma domnule Damian, dar nu ma pot abtine cand vad oameni spalati pe creier.
E bine, domnu’ Cristescu? Ti-e rusine cu stramosii tai? Vrei si tu la frac, iti pute cojocul?
Bai tu nu realizezi ca orice strain te-ar scuipa daca te-ar auzi ca vorbesti asa si ca ei nu s-ar exprima niciodata astfel fata de trecutul lor? Si majoritatea sunt veniti din padure, barbari, crestinati la ordin?
Nu stiu cat de proprie era civilizatia romaneasca fata de ce era la sud de Dunare. Daca privesti albume cu portul albanez din epoca, sincer nu vad nici o diferenta. Nici tiganii, ca element de decor omniprezent, si atunci ca si acum, nu vin sa aduca un aport la particularitatea romaneasca. Asi spune ca imaginile pastreaza un aer tipic pentru balcani.
Nu pot să vă felicit suficient pentru extrem de lăudabila inițiativă de a publica litografiile. Îmi voi face un fotomontaj din câteva dintre ele și pune pe perete.
Într-o lume dominată de lugubrul stil internațional, McDonalds și subcultura de mase, orice identitate națională ajunge treptat irelevantă, ca în cele din urmă să dispară cu totul.
Nu înțeleg de ce ne-ar fi rușine de originile noastre. Lui Brâncuși nu-i era, tot așa precum marilor arhitecți Ion Mincu, Petre Antonescu și Ghica-Budești, cu al lor stil neoromânesc.
Nu știu ce se va alege peste câteva decenii de zona Curtea Veche. La Muzeul de istorie al orașului București existau pe vremuri două diorame, încântătoare, recreând atmosfera de secol XIX.
Mi-e teamă că generațiilor viitoare – ca și istoricilor – tot cam asta le vor rămâne, niște litografii ”digitale”, despre un cartier pitoresc, singurul pe
care-l mai avem, care se dărâmă singur, parcă scârbit și el de nepăsarea oamenilor.