Revin cu o nouă galerie de imagini din Ţara Românească realizate de francezul Auguste Lancelot la 1860, de data aceasta cu oameni şi locuri. Cel mai mult m-a impresionat imaginea bordeiului din Câmpia Dunării, care nu era totuşi o simplă gaură în pământ, arăta a gospodărie cât de cât.
Nu trebuie lăsate deoparte nici părerile lui Auguste Lancelot despre Bucureşti, mai ales despre hanul lui Manuc:
Oamenii cu nervii delicaţi, cu pielea subţire, vor face bine să nu intre în acest han, dar curioşii, doritorii de a cunoaşte trecutul vor avea ce să vadă. S-a păstrat neatinsa prima sa fizionomie, întunecată din nenorocire de necurăţenie.
Cred ca citatul spune totul si face inutil orice comentariu:”S-a păstrat neatinsa prima sa fizionomie, întunecată din nenorocire de necurăţenie.”
Cred ca nu trebuie sa fim pesimisti. Este conoscuta parerea occidentalilor despre „orientali”. Insa, la 1860, Occidentul profitase indeajuns de pe urma „buffer-ului” realizat de romani in fata osmanlailor. Intradevar, bordeiul este cea mai fascinanta constructie care spune foarte mult despre istoria noastra. La Muzeul Satului din Buc veti gasi cateva, cred, bordeie autentice. Trecand peste aspectele economice (ex: temperatura constanta vara si iarna, materiale ieftine de constructie etc) merita sa subliniem fateta de aparare: ascuns in pamant si vegetatie, bordeiul masca foarte eficient localnicii in fata invaziilor (in acea perioada vorbim de destramarea Imperiului Otoman, care a creat puternice convulsii; putem mentiona in acest sens disidenta lui Pazvanoglu/ Pazvante Chioru, care, ne mai supunandu-se Sultanului, si-a creat propria armata si zona de influenta la sud de Dunarea,invandand adesea nordul fluviului). Bordeiul putea fi reconstrui destul de repede in alte zone care le-ar fi putut asigura conditiile necesare traiului. Fac referire la acest tip de constructie care ar putea fi mentionat cu foarte mult timp inainte de 1860. Raman la parerea ferma ca trebuie sa fim mandri ca suntem romani. Despre Hanul lui Manuc, spionul cultivat si cu multe fete, trebuie spus ca avea un aspect destul de pitoresc. Szatmari a realizat o serie de fotografii impresionante, reproduse de curand in cateva colectii publicate. Vi le recomand cu mare placere.
Casele din piatra sunt mult mai bune decât bordeiele la aparare. Vezi de exemplu nordul Europei si Anglia. Chestia cu utilitatea bordeiului prin camumflare mi se pare puerila, invadatorilor nu le trebuiau case ca sa identifice pozitia unui sat, sunt atâtea elemente tipice unei asezari umane, bordeie sau non-bordeie (malul apelor, fântâni, animale, aglomerare de „bordeie camumflate” etc) care contribuiau la localizarea tintei. Probabil ca singura functie a bordeilui era sa indice ca locuitaorii satului erau lipiti pamântului de saraci si deci nu prea se justifica praduirea satului.
Bordeiul avea si calitati. Fiind subteran, avea temperatura constanta. Era mult mai usor de construit decât o casa de piatra, si mult mai ieftin (la câmpie piatra era extrem de scumpa, fiind greu de gasit), practic gratis exceptând munca. Era si mai usor de reconstruit (dupa invazii), lemnul, celalalt material de constructie uzual, arzând repede si costând iarasi destul de mult.
Ca sa duc paralela pâna la capat, nici din civilizatiile vestice, pe care zic unii ca le-am protejat ca sa-si ridice catedrale, nu au ramas case ale prostimii, ci tot numai castele (semne al potentatilor laici) si catedrale (semne ale potentatilor religiosi). Cele mai vechi case locuibile dateaza din sec XVI, sunt în nordul Europei, si sunt din piatra. Adica, dupa ce reforma a reusit, si, având o viziune mai larga si mai elastica, a permis crearea unei paturi mijlocii, burghezia, suficient de puternice economic încât sa-si permita constructia unor case care sa dainuie timpului (si timpurilor).
Dupa cum se vede si astazi, în România post-ceausista, ce vile solide încep sa fie construite de catre cei care au puterea economica. Desi bordeiul ar putea camumfla starea lor economica si i-ar scuti de cheltuieli de caldura iarna si de climatizare vara, plus ca e si ieftin de construit … vad ca nimeni n-a ales aceasta alternativa 🙂 🙂
Nu stiu daca mai exista acum, dar am citit despre un ultim bordei locuit aici: http://giurgiuro.blogspot.ro/2009/01/ultimul-bordei-din-orasul-giurgiu.html
O zi buna!
@Ionita Marian
Una e sa fii mandru ca esti roman si alta e sa afirmi ca romani ar fi fost un „buffer” in fata expansiunii Imperiului Otoman spre vest.
Este o idee care vrea sa justifice decalajul intre teritoriile locuite de romani si cele din vest. Dar este o idee falsa, fara nici un fundament istoric.
Drumul otomanilor spre vest nu trecea prin Valahia sau Moldova. (vezi asediul Vienei. Nici astazi daca vrei sa mergi de la Stambul la Viana nu treci pe la Focsani). Totusi, presupunand ca ar fi trecut, nici Valahia si nici Moldova nu are fi reusit sa se opuna acestei inaintari. Pur si simplu nu ar fi avut forta militara sa faca asta.
Cea mai buna protectie a occidentalilor in fata otomanilor au fost luptele interne din imperiu si intrigile de alcov :).
Ca o paranteza, hai sa prezint exceptia de la regula: Orient Expresul 🙂
@Catalin
Construieste tu civilizatie ca-n „occident” daca iti trec, o data la cativa zeci ani, trupe straine prin batatura.
Cat despre drumul turcilor spre Viena…Ce prostie spui. N-are nicio legatura. Uita-te in zilele noastre: ce importanta au tarile de la Marea Neagra. Ca sa nu mai zic ca atunci cand e foc in imprejurimi, simtim si noi arsurile.
Romanii au fost „buffer” numai si prin faptul ca s-au luptat cu osmanlaii de suficiente ori ca sa-i incurce.
Bordeiele se construiau acolo unde lipseau materialele de construcții obișnuite- piatra și lemnul- ceea ce făcea ca prețul acestora să fie foarte mare.
Totuși, imaginile cu arhitectură locală nu sînt deloc descurajatoare: casă cu etaj în București, o prăvălie mare, gospodării bune prin sate. Remarc că troițele din Gorj se fac și acum exact la fel ca cea din imagine.
Mi-am dat si eu seama in cele din urma de unde s-au inspirat aia cu „Stapanul inelelor” si „Hobitul”, bordeiele sunt cul si eco. Tocmai prin faptul ca sunt sub nivelul solului, nu atrageau prea mult atentia, din departare o gospodarie din asta arata cel mult ca o stana.
Nu stiu insa cat de sanatoase erau insa. Cum se asigura ventilatia? Cum rezolvau problema mucegaiului?
Existau si case din pamant batut in zona respectiva? Tin minte ca la bunicamea in sat era una foarte, foarte veche cu grinzile de la streasina frumos sculptate cu motive geometrice. Tre sa ii fac o poza cu proxima ocazie.
@MMP: sa nu crezi ca Europa de vest a stat la plaja cât timp noi îi aparam civilizatia.
Pleca un dusman, venea altul, iar când se plictiseau o puneau de un razboi model telenovela, care de 100 de ani, care de 30 de ani, cu intrigi simple si schimbari de tabere, asa, tot ca-n telenovele.
Sigur, se poate argumenta, aceea ca vesticii s-au luptat între ei, în mod elegant, adica n-a existat ciocnirea civilizatiilor, si numai noi ne-am luptat cu „barbarii”. E un punct de vedere relativ valid, dar fara însemnatate istorica, cel putin pe termen lung. De multe ori turcii au fost mai de încredere decât vesticii. Luptele cu necredinciosii pe teren propriu s-au oprit atunci când Spania a fost „eliberata” de mauri, fiind continuate în doar est, unde turcii nu se astâmparau si doreau sa dea cailor ovaz din pristolul de la Roma.
@enzo:
bordeiele nu erau sanatoase, desi asigurau o temperatura relativ constanta, 8-10°C, iarna vara. Ventilatia se asigura pe usa (existând taxa pe numarul de deschideri) iar încalzirea nu exista (notiunea de fumarit e probabil mult mai cunoscuta, desi nu este de origine fanariota, ci introdusa de Vasile Lupu). Mucegaiul nu se forma pentru ca paiele care tineau loc de izolatie termica erau schimbate sezonier. Si, la câte probleme aveau saracii locatari, exact problema mucegaiului era o chestiune arzatoare la ordinea zilei 🙂 …
@MMP
Nu am reusit sa inteleg din comentariul tau cum pazeam noi drumul catre vest stand de garda la marea neagra si luptandu-ne cu turcii la Vaslui, dar ma rog, imi joaca mie geografia feste. Sau argumentatia nu e punctul tau forte.
Conform rationamentului tau, Belgia ar trebui sa fie la nivelul Ugandei la cate trupe straine au trecut pe acolo. Timp de secole, actualul teritoru al Belgiei a fost campul de bataie al Europei.
In plus, ai putea sa imi dai macar un exemplu in care planurile de cucerire a occidentului de catre otomani au fost incurcate de romani? Unul mic?