Meniu Închide

Ţigani şi robi, români şi rumâni

Sursa foto
Sursa foto

Povestea robiei ţiganilor din Ţara Românească în evul mediu este puţin mai complicată decât pare la prima vedere. Discuţia publică din ziua de azi şi multe din puţinele cercetări inexistente se sprijină mult prea mult pe propaganda aboliţionistă din secolul al XIX-lea care a premers desfiinţarea robiei. Nimeni nu încearcă măcar să pună fenomenul robiei ţiganilor în contextul epocii sale, ce să mai vorbim de o periodizare a acestei robii – pentru că vorbim de aproape 500 de ani de robie, o perioadă destul de lungă, timp în care condiţiile legale s-au tot schimbat.

Din fuga calului am selectat câteva documente mai speciale din volumul IX al seriei „Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Naţionale” (poate fi găsit online aici).

Greva fiscală a robilor ţigani

Documentele 98 şi 185 ne spun povestea unei greve fiscale a ţiganilor robi ai mănăstirii Cozia din anul 1657. Este vorba de ţiganii care munceau în exploatarea de sare de la Ocnele Mari şi care, după cum se plângea la 16 aprilie 1657 egumenul mănăstirii Cozia nu-şi mai plătiseră dările de câţiva ani şi îi ameninţau pe călugări cu bătaia. Voievodul Constantin Şerban le cere cămăraşilor de la Ocnele Mari să rezolve problema, ameninţând că le va tăia urechile ţiganilor nesupuşi. Pe 20 iunie 1657 ţiganii tot nu-şi plătiseră dările şi voievodul îi permite egumenului Ştefan de la Cozia să trimită la Ocnele Mari un ispravnic care să ia banii de la ţigani „chiar şi fără voia lor”. Nu ştim cum s-a încheiat conflictul, însă robi care să refuze să-şi plătească taxele vreme de câţiva ani reprezintă o situaţie specială care spune multe despre statutul ţiganilor robi.

Ţiganul proprietar de ţigani

Documentul 156 din 29 mai 1657 atestă o situaţie ciudată: un ţigan rob care la rândul lui deţine un rob ţigan. Astfel Stoica, ţigan al mănăstirii Căldăruşani, a împrumutat de la logofătul Stan 12 ughi (monezi de aur, echivalentul a ceva mai mult decât o uncie de aur, cca. 40 gr.) şi a pus gaj pentru acest împrumut o copilă de ţigan. Cu siguranţă nu era vorba de fiica ţiganului Stoica, deoarece aceasta ar fi fost de drept proprietatea mănăstirii – mai mult ca sigur „copila de ţigan” zălogită era o roabă aflată în proprietatea ţiganului Stoica, la rândul lui rob. Fenomenul robilor care deţineau alţi robi mi se pare relevant pentru situaţia robiei şi ar merita cercetat mai în detaliu.

Rumâni versus ţigani

„Rumânii” din Ţara Românească erau echivalentul iobagilor din Transilvania – ţărani lipsiţi de libertate personală, aflaţi în proprietatea stăpânului moşiei. Discuţia despre robie manifestă o mare indignare asupra faptului că ţiganii erau vânduţi şi cumpăraţi „precum vitele” – se merge până la a pretinde scuze şi posibil despăgubiri pentru robie. Doar că şi românii erau vânduţi (sau se vindeau) în „rumânie”. La 13 februarie 1657 voievodul Constantin Şerban întărea un document în care se arată că „megiaşii din satul Samara, moşnenii satului, ei înşişi s-au vândut rumâni acestui boier, cu fii şi cu partea lor de moşie, luând toţi bani gata pe ei, pe fiii şi pe părţile lor, câte 14 ughi şi jumătate de cap, anume: Pădure, cu 87 ughi; Opriş, cu 58 ughi; Fiera, cu 58 ughi etc.” (documentul 31). De asemenea rumânii erau schimbaţi „cap pe cap” cu ţiganii: „dau pentru rumânii judeciţi de ban, cap pentru cap: pentru fratele popii Stoica din Cioroi, cu trei fii, o dau pe Marina ţiganca, cu trei fii; pentru Cozma din Cruci cu doi fii, o dau pe Dilca şi cu fiica sa şi pe Stanca ţiganca etc.” (29 decembrie 1657, documentul 349).

Şi încă un exemplu: la 8 aprilie 1659 popa Vladul din Obislav (rumân al mănăstirii Glavacioc) cumpăra cu 62 de ughi un sălaş de ţigani (Vidul cu ţiganca lui Stanca şi cu un fiu Sava şi cu o fată Curasiia) pe care îl dădea mănăstirii în schimbul eliberării sale din rumânie (documentul 698). Mănăstirile nu aveau nici o reţinere în a deţine iobagi preoţi.

În epocă „rumânia” era percepută ca o stare apropiată robiei: astfel, popa Toma din Voinigeşti află că vărul său Laţco, „rumân” al postelnicului Cornea, fusese vândut paharnicului Stamatie. Popa Toma „au făcut cum au putut”, a strâns banii plătiţi de Stamatie şi a încercat să-l răscumpere de la acesta pe Laţco – „să-l răscumpere din rumânie şi să fie acesta slobod, căci este sângele lui, decât să-l cumpere Stamatie, să-i fie rob”. Stamatie a refuzat tranzacţia, însă divanul domnesc a decis că fiind vorba de legătură de sânge, popa Toma are dreptul să-şi răscumpere ruda, iar Stamatie a fost obligat să accepte banii şi Laţco a fost slobozit. (documentul 723)

Lucrurile erau mai complicate decât pare la prima vedere.

[av_sidebar widget_area=’PB’ av_uid=’av-25e3qp’]

14 comentarii

  1. Marius

    Inca o pata alba a istoriei noastre, pe langa multe altele… Iar din ceea ce pretindem a cunoaste, cat o fi realitate si cat fictiune ?!
    Multumesc, George Damian!

  2. George

    O istorie care demonstreaza cate greseli au facut romanii cu aceasta minoritate conlocuitoare. Si asta intr-o perioada in care abolirea sclaviei era obiectivul principal al vremurilor. Azi, ceea cea ai neglijat odata, se razbuna, obligandu-te sa platesti pretul meritat.
    Readucerea in fata cititorului a acestei probleme este de apreciat si ma astept ca la nivelul institutiilor romanesti acest demers sa aiba ecoul cerut/asteptat.

  3. bogdan

    Mai, eu una intreb, si n-o intreb degeaba: de ce-au plecat tiganii, pret de cateva mii de kilometri, din India lor natala ca s-ajunga alungati din tzara-n tzara, pana prin Constantinopolele timpuriu si d-aici prin toata Europa?
    Nu cumva au fost o rasa atat de a dreacului, ca indienii au trebuit sa-i exileze, sa nu mai beneficieze de darurile lor naturale?
    Nu stiu, dar stau si ma intreb, ATAT!

  4. B.Mihai

    Pai,ia stai asa…
    Daca tiganii cer despagubiri de la stat pentru ca inaintasii lor au fost robi,atunci sa cerem si noi (romanii) statului sa ne despagubeasca.Nu?Si sunt sigur,dar nu prea,ca o sa fim despagubiti.

    Glumesc,evident.

  5. Julia

    Pentru Bogdan
    Revenind la etimologia cuvantului tigan, ca fiind derivat dintr-un cuvant grecesc ce inseamna „de neatins”, fac o legatura cu cele vazute de mine in India – Rajasthan, unde efectiv am fost profund impresionata de existenta acelei clase sociale, care purta tot aceeasi denumire „de neatins”
    La extreme sunt cei care nu sunt integrati castelor, pe de o parte Maharajahii (reprezentantii lui Brahma pe pamant) iar pe de alta parte Harijanii – adica in traducere „copiii lui Dumnezeu”, cum au fost denumiti de catre Mahatma Gandhi, nenorocitii care nu aveau dreptul nici cel putin sa fie integrati intr-o categorie sociala. Dintre acestia sunt in jur de 180 milioane de oameni care nu apartin niciunei caste – paria societatii… Initial Harijanii purtau denumirea de „cei de neatins” care astazi nu se mai foloseste fiind inlocuita cu termenul de Paria.
    In sudul tarii erau locuitorii Paraiyan, cei mai saraci oameni din India. Atat de saraci si de inapoiati incat nu reuseau sa inspire mila ci repulsie. Ei au fost denumiti astfel datorita unei mici tobe „parai” pe care erau obligati s-o poarte intotdeauna cu ei, pentru a-si anunta prezenta si a fi astfel ocoliti, ei erau nu numai „de neatins“ dar si „de nevazut“. Erau doar atat de saraci, de murdari, de zdrentarosi, traiau in asemenea conditii primitive incat privelistea lor era o jignire pentru ceilalti oameni.
    Erau atat de detestati incat nici cel putin umbra lor nu trebuia sa cada asupra celorlalti, nu aveau acces in temple si nu puteau sa ia apa de la fantanile comunitatii. Erau considerati de o calitate mult inferioara animalelor – care cel putin sunt folositoare, niste „suboameni”, asa incat trebuiau sa evite permanent orice contact social. Si acum in spalatoriile hotelurilor, rufele murdare sunt spalate de catre „Dhobi” o grupa sociala aflata sub nivelul celor „de neatins”…
    Cu sute de ani in urma, o mana de preoti brahmani – Casta cea mai superioara aflata cum se mai crede inca, in intima legatura cu toata cohorta de zei – au scris in sanscrita „Cartea legilor lui Manu”, in ea este pentru prima oara intalnita notiunea de „cei de neatins” si cum trebuie sa fie tratati ei de catre „oameni”. Si cum cartea a fost considerata „Vorbirea zeilor”, acest sistem de clasificare sociala, a fost adoptat, caci era periculos sa contrazici zeitatile care decid tot ce se intampla nu numai in viata, dar si dupa moarte. De la acesti Paraiyan a aparut mult mai tarziu cuvantul „paria” adaptat ca atare si in Europa cu inteles oarecum asemanator….

  6. Marian

    Dupa cum am spus si în cele doua topicuri cu privire la BOR si tigani, dezrobirea tiganilor s-a facut, în câte doua etape, în fiecare principat, pe gratis pe când dezrobirea taranilor robi s-a facut abia la reforma agrara a lui Cuza, iar slobozitii (de unde si denumirea unor localitati) si-au rascumparat libertatea, uneori pâna la 15 ani (creditul prima casa 🙂 ). Desi legal liberi, taranii au fost totusi obligati sa faca zile de claca (neplatite) pe mosiile boierilor, doar nu era sa se apuce ‘mnealui de coarnele plugului.

  7. Alexandrescu

    Pentru Bogdan:
    Eu,unul,ma intreb : de ce au plecat valahii din tara lor natala ( Albania) ca sa ajunga alungati si persecutati de autenticii romani latini,imperiul Austro-ungar,Otoman si Rus?! Nu cumva valahii au fost si sunt o rasa data draculu,ca Albanezii care a trebui sa-i exileze sa nu mai beneficieze de darurile lor naturale ? Desigur,da!

    Indienii nu au fost exilati,ci au fugit din calea cotropitorilor persani,care au cotropit si invadat india.

    Si inca ceva…. Nu mai sunt tigani din anul 1971,ci sunt romi din anul 1971
    ( asa cum romani nu mai sunt valahi din anul 1862). Aceasta initiativa se numeste ”dreptul la identitate”. Ce istorie sa stie rasa data dracului….

  8. Alexandrescu

    Pentru Julia:

    Tocmai din acest considerent denumirea ”valahilor” a fost schimbata in
    ”romani” si legiferata in anul 1862,pentru ca denumirea de ” valah” a fost pentru mult timp intrebuintata si asociata cu sensul de iobag/serb.
    Serb/iobag ( cel care facea parte din casta inferioara a Valahiei :servitor,rob,
    sclav).

    Acest lucru a fost vazut si stiut de sute de milioane de oameni care au trecut prin Valahia. Se pare ca istoricii romani alias valahii au omis intentionat acest lucru.

    Cat despte etimologia cuvantului tigan ,istoricii au omis un lucru: cuvantul tigan deriva din grecescul RELIGIOS ” athinganoi”,care se refera la o secta de rit pagan din casta inferioara a Indiei. Denumirea greceasca
    ”athinganoi” era o denumire RELIGIOASA dispretuitoare ( asa cum turcii i-au denumit ” ghiauri” pe cei de alta religie decat cea mahomedana ).

    Denominatia tigan desemna in trecut o stare sociala,aceea de robi,
    nicidecum etnia. Clasa dominanta a preluat denominatia tigan,care desemna stare sociala,aceea de robi, nicidecum etnia,si le-a atribuit-o fraudulos etniei romilor. Hrisoavele manastiresti i-au mentionat cu numele ” atigani”,care deriva din grecescul religios ” athinganoi”. Hrisoavele din Valahia i-au listat in anul 1385 ca ”atigani” ( bunuri manastiresti). Elitele romilor au dreptate 100%,pentru ca denumirea de tigan este o denumire gresita si peiorativa,care in trecut aceasta denumire desemna o stare sociala,aceea de robi. Adica,robi.

    Cat despre etimologia cuvantului valah,conotatia si sensul corect al cuvantului este ” strain”. Insa,treptat,in timp,termenul de ” valah” a fost intrebuintat mult timp cu sensul de iobag/serb. Aceeasi marie,cu palarie ca si in cazul denominatiei tigan!

    • Marian

      Draga Alexandrescu, eu sunt roman si nu sunt dat dracului deloc. Ba chiar sunt foarte tolerant, caci altfel rromii n-ar fi ajuns sa ocupe chiar functii importante in stat.Ma bucur totusi ca ai bunavointa sa ne mai reamintesti de istoria noastra. Nu ne-ai lamurit in schimb un lucru, si anume: Romania ar trebui sa se numeasca Tzigania…scuze RRomi-ania ?! Caci desigur, rromii nu sunt asa de hoti ca romanii, ci , ceva mai putin…Dar fura din toata inima, iar munca-i ptr altii, caci rromii „e” rasa „sub-erioara” Iar, daca stam sa ne gandim la raportul dintre majoritari si conlocuitori, acesta este net superior in favoarea romanilor, vlahilor, valahilor, olahilor sau cum n-o mai fi denumit strain, desi tziganii fac copii cu nemiluita. Daca nu ti-am inteles pozitia correct, te rog sa ma scuzi. Ar trebui sa nu uite insa rromii (cum vor ei sa li sa spuna), adica tziganii, dupa cum ii denumim noi, ca Decebal, Deceneu,etc sigur nu erau de-ai lor, ci vorbeau o limba asemanatoare cu limba latina, iar pe Columna lui Traian trasaturile dacilor se aseamana cu ale romanilor actuali, si nicidecum cu ale tziganilor.

    • Sceptic din nastere

      O minima cultura se impune. Robii din Valahia se chemau rumani si nu vlahi. Exista multe texte austriece care arata ca unii vlahi sunt rumani (adica serbi). Chiar si Diploma Cavalerilor Ioaniti de la 1247 vorbeste de Terra blacorum (tara vlahilor), o zona inca neocupata de maghiari, teritorii in care vlahii erau evident oameni liberi.
      Termenul de tigan desemeaza in toate tarile europene o etnie. Punct.

  9. Nicu

    Râzi sau te doare capul? Când pui problema clar și la obiect, pe întelesul oricui și te trezești cu câte un coment ca de pe altă planetă ? … unele creiere sunt ca o mașină de tocat carne construită din piese de bicicletă … 🙂
    Erau paria in India castelor și, alungați, au plecat sa prindă soarele… dacă nu dadeau de ocean încă s-ar mai fi învârtit în jurul globului… dar au avut noroc și au găsit un spațiu în care sistemul lor economic parazitar ar negării muncii pare să funcționeze… îi zice Carpato-Danubiano-Pontic… azi e amenințat de un sistem politic criminal, o dictatură nomenclaturistă camuflată ipocrit in capitalism… pfff… ar trebui să ne doară pe toți ca in The Network și să ieșim urlând pe stradă… I don’t have to tell you things are bad. Everybody knows things are bad. … I’M AS MAD AS HELL, AND I’M NOT GOING TO TAKE THIS ANYMORE!

    În concluzie…, am văzut și rromi muncitori, erau pocăiți … 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *