Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Johannes Benkner este un raport informativ, conform vocabularului de specialitate din ziua de azi. Neacșu a fost un mic negustor român de pește, apare de câteva ori în registrele vigesimale ale Brașovului, însă taxele vamale plătite de el erau mici comparativ cu alți negustori români.
Scrisoarea din anul 1521 atestă faptul că Neacșu din Câmpulung știa să scrie – și mai mult, aduna știri de la sud de Dunăre și de la boieri din Țara Românească pe care le transmitea judelui Brașovului. Însă brașovenii nu se bazau doar pe informațiile primite, trimiteau iscoade să verifice aceste informații. Registrele de plată ale Brașovului din 1521 atestă o activitate de spionaj febrilă – până la urmă însuși sultanul Soliman Magnificul pornise în primăvară în fruntea unei armate de peste 100.000 de oameni să cucerească Belgradul.
Doar că brașovenii nu știau intențiile sultanului, însă se străduiau din răsputeri să se lămurească, orășenii de sub Tâmpa se temeau teribil de turci, mai ales după ce în 1421 orașul a fost cucerit de aceștia. Am pus cap la cap informațiile despre iscoadele trimise de brașoveni în anul 1521 din registrele de plată ale orașului cu campania sultanului Soliman Magnificul și a rezultat un tablou extrem de interesant care ilustrează un sistem de spionaj foarte bine pus la punct, în care scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung este doar un element.
Brașovenii aveau spioni ”în adâncimea teritoriului inamic”, stabileau ”priorități informative” – și uneori cădeau pradă dezinformărilor. Pentru slujba de iscoadă erau preferați în majoritatea cazurilor românii din Brașov, Râșnov, Zărnești sau Tohan – în mod evident un valah avea mult mai multe șanse să treacă neobservat – un mic negustor oarecare – în Țara Românească sau la sudul Dunării.
În anul 1520 Brașovul a trimis trei iscoade în Țara Românească și a cheltuit pentru asta 4 florini. Una din însemnările acestui an din registrele de plată ale Brașovului sună așa: ”Fiului popii (popae în orig.) drept răsplată și pentru cheltuielile făcute în părțile de dincolo de munți iscodind pentru a afla noutăți 1 florin și 10 aspri”.
În anul 1521 cheltuielile pentru spionaj ale brașovenilor au explodat față de anul anterior: 70 de florini. În total au fost trimise 55 de iscoade să afle ce se întâmpla în Țara Românească și la sudul Dunării.
CONTINUAREA ACESTUI ARTICOL POATE FI CITITĂ AICI
Ce vrea să însemne aici „vgesimal” ?
Vigesima era taxa vamală, a douăzecea parte din valoarea bunurilor importate, 5%. Registrul vigesimal consemna numele negustorului, marfa și cantitatea adusă, valoarea ei și taxa achitată.