Mihai Viteazul și unirea românilor

Să discutăm o altă idee ofilită care bântuie pe internet despre istoria românilor: Mihai Viteazul și faptele lui care nu ar avea nici o legătură cu unirea românilor.

Ideea este cam așa: Mihai Viteazul nu a vrut să unească voievodatele Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, doar le-a cucerit. Apoi Mihai Viteazul nici nu era român, era grec. Plus că prima unire a voievodatelor a fost făcută în 1595 sub Sigismund Bathory. Confuzii și incoerențe.

În secolul al XVII-lea ”unirile” se făceau prin cuceriri, peste tot în lumea asta. Ideile de drepturi ale omului, cetățeni, referendumuri etc. erau încă departe. Marea Britanie s-a ”unit” prin cuceriri în urma unor războaie, la fel Franța, Spania, Germania, Rusia și toți ceilalți. Așa se întâmplau lucrurile în secolul al XVII-lea: un monarh ambițios și care putea să facă asta cucerea niște teritorii și dacă avea puțin noroc și niște minte le integra într-o construcție statală coerentă. Mihai Viteazul a reușit doar prima fază, nu a mai ajuns la a doua. Ar fi reușit să ducă la îndeplinire a doua fază? N-avem de unde ști, probabil că nu. Dacă ar fi avut șansa ca voievodatele să fie pe o insulă poate ar fi fost și Mihai Viteazul un fel de Iyeasu Tokugawa, shogunul care a unificat Japonia exact în aceeași perioadă.

Argumentul că Mihai Viteazul era grec venit din partea celor care susțin că în secolul al XVII-lea nu conta etnia nu poate fi decât hilar.

Argumentul că ”prima unire” i-a aparținut lui Sigismund Bathory este la fel de vesel. Au fost de fapt mult mai multe proiecte de unire a voievodatelor, ideea refacerii Daciei, chiar circula o stemă heraldică a acestui regat (imaginară, bineînțeles). Din nou aceeași incoerență: în epoca în care ”nu existau etnii” contează foarte mult dacă unirea voievodatelor a fost făcută de un grec sau de un ungur.

Ce nu se înțelege este că Mihai Viteazul a devenit un simbol în secolul al XIX-lea în cadrul programului pașoptist de unire a românilor. Poate că Mihai Viteazul nu avea un program clar de unificare politică a voievodatelor, dar naționaliștii români din secolul al XIX-lea aveau ideea asta și au explorat cât mai multe variante de îndeplinire a ei. Și pentru programul ăsta de unificare era nevoie de un simbol. Iar Mihai Viteazul a fost simbolul acesta pentru oamenii de la 1800: iaca, 200 de ani în urmă a existat cineva care a reușit să facă ceea ce vrem noi să facem acum!

Acesta este rolul lui Mihai Viteazul: de simbol. El a reușit cu metodele timpului lui, să încercăm și noi cu metodele timpului nostru. Ce a vrut de fapt Mihai Viteazul este secundar și foarte greu de stabilit cu precizie. Posibil ca în mai multe situații tot ce și-a dorit a fost să scape cu viață, posibil să fi avut un plan tainic.

Eu înclin să cred că Mihai Viteazul avea intenția de a unifica cele trei voievodate, asta dacă ne uităm cu atenție și comparăm două sigilii. Primul este cel al lui Sigismund Bathory, după încheierea tratatelor prin care își asuma stăpânirea asupra Țării Românești și Moldovei.

Avem așa: stema personală de principe al Imperiului (acvila bicefală pe pieptul căreia apar cei trei colţi de lup ai familiei Bathory), în dreapta stema Transilvaniei compusă din acvila flancată de soare şi lună deasupra a şapte turnuri; în stânga stema Ţării Româneşti, acvila cruciată; sub stema imperială fiind aşezat simbolul heraldic al Moldovei: capul de bour.

Acum să ne uităm la stema unificată a lui Mihai Viteazul.

Aici apar înşiruite de sus în jos: acvila cruciată valahă, bourul Moldovei şi la sfârşit o stemă uşor misterioasă: doi lei afrontaţi, stând pe şapte piscuri şi ţinând în labe o spadă. Mihai Viteazul (şi cei care i-au compus stema aceasta) au respins stema transilvană în curs de formare avansată de familia Bathoreştilor. Cei doi lei au fost consideraţi în heraldica imaginară a epocii drept stema Daciei antice, lucru cunoscut inclusiv în spaţiul românesc (mai târziu Nicolae Costin o spune limpede), aici fiind folosiți ca simbol al Transilvaniei.

În cele două steme avem concentrate două programe politice. Sigismund Bathory se punea sub protecția Habsburgilor afișând acvila bicefală a Imperiului. Mihai Viteazul (pe lângă afișarea leilor ”Daciei”) folosește un simbol puțin cunoscut: nova plantatio. Este un simbol heraldic recurent în spațiul Țării Românești: un personaj masculin încoronat alături de un personaj feminin încoronat care țin un copac cu rădăcinile scoase, ideea este de preluare a moștenirii bizantine și replantarea ei (e o discuție întreagă pe chestiunea asta, nu intru în alte detalii). În stema lui Mihai Viteazul ”copacul” bizantin este reprezentat de cele trei voievodate. Bathory se punea sub protecția Habsburgilor, Mihai Viteazul dorea să continue moștenirea bizantină.