După ocuparea Basarabiei din 28 iunie 1940, sovieticii şi-au amintit că nu au ocupat tot ce le trebuia. Negocierile privind trasarea liniei de graniţă (las aici deoparte chestiunea ţinutului Herţa) s-au dovedit a fi foarte dificile. Sovieticii cereau nici mai mult nici mai puţin decât braţul Chilia din Delta Dunării. Noua poziţie a sovieticilor nega graniţa din 1878 (stabilită tot de Moscova!).
Voi n-aveţi ce face cu braţul Chilia, dar nouă ne trebuie!
În prima fază a negocierilor (6 septembrie – 24 octombrie 1940) generalul sovietic Matvei Malanin a spus că România rămâne cu canalele Sulina şi Sfântul Gheorghe care îi sunt de-ajuns, aşa că ar face bine să cedeze canalul Chilia. În ciuda argumentaţiei originale a sovieticilor, românii au refuzat să cedeze. În noaptea de 25-26 octombrie 1940 sovieticii au făcut ce ştiau ei mai bine: au plecat la furat. În această noapte au fost ocupate insulele Daleru Mare şi Salangic, iar 6 grăniceri români au murit în luptele date cu această ocazie. Pe 26 octombrie 1940 sovieticii au ocupat şi insulele Tătaru Mare, Daleru Mic, Maican şi Limba – astfel braţul Chilia a devenit curs de apă interioară a Uniunii Sovietice. Ministerul român de Externe a depus un protest oficial, la care a răspuns comisarul adjunct pentru afaceri străine al URSS, Andrei Vîşinski. Sovieticul a spus că România ar trebui să renunţe la acest protest deoarece respectivele insule nu îi trebuiesc, însă sunt foarte importante pentru Uniunea Sovietică.
Poveste veche, probleme noi
Istoria insulelor din Delta Dunării a continuat şi după 1944. Pe 4 februarie 1948 premierul comunist Petru Groza a semnat la Moscova un "Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între România și URSS". Sovieticii nu au îndrăznit să meargă cu hoţia la Conferinţa de Pace de la Paris din 1947 (acolo unde insulele din Delta Dunării şi Insula Şerpilor au rămas în componenţa României). Aşa că au preferat să se folosească de uneltele lor instalate la Bucureşti. Prin acest protocol România a renunţat la Insula Şerpilor, dar şi la insulele Tătaru Mic, Daleru Mic și Mare, Maican și Limba.
Povestea braţului Chilia nu s-a oprit aici. Ucraina a preluat această hoţie de la Uniunea Sovietică şi se ţine de ea cu dinţii. În 2010 au apărut ceva discuţii despre modificarea graniţei din Delta Dunării dintre România şi Ucraina (pe baza ideii că s-a modificat cursul apei şi astfel ar trebui modificată şi graniţa).
Documentele noi
Relativ la toată această poveste am găsit corespondenţa diplomatică germană referitoare la evenimentele din octombrie 1940, când Uniunea Sovietică a ocupat insulele din Delta Dunării. În câteva zile sper să spun aici povestea din aceste documente.
ESTE SUPER MATERIALUL . AM POSTAT SI EU O CARTE ” INSULA SERPILOR IN CALEA RECHINILOR ” CRED CA SE POATE GASI LA ARHIVA DIN NOIEMBRIE 2010 A BLOGULUI MEU http://romaniacarnavalului.blogspot.com CHIAR LA INCEPUT AM POSTAT ” PROCESUL VERBAL ” PRIN CARE ERA CEDATA INSULA SERPILOR IN 1948 , IAR DIN PARTEA AMBASADEI URSS A SEMNAT UN SECRETAR , NICI MACAR AMBASADORUL . VREAU SA SPUN CA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC-DIPLOMATIC , ACTUL ESTE NUL , DIN PARTEA ROMANIEI A SEMNAT UN SECRETAR DE STAT . .. DAR DIN PACATE ROMANIA NU SE PREOCUPA NICI AZI SA ATACE IN INSTANTA LA HAGA PR CA ACTUL ESTE NUL SI AR FI ANULAT IMEDIAT DE ORICE INSTANTA INTERNATIONALA ! MULT SUCCES !