Registrul de vamă al Brașovului din 1542 înregistrează numele unui negustor în forma următoare: ”Wazzy fytschor allu Coman Bulgarus” (Quellen III, p. 193). O aglomerare de cuvinte slave, românești și latine scrise de un german cu aproape 400 de ani în urmă.
Traducerea/ transcrierea conform normelor fonetice actuale ar fi ”Vasi(le) fecior al lui Coman Bulgarul”. Ce era Vasile? Un adept al teoriei cumane ar sublinia imediat că pe tată-său îl chema Coman – deci clar cuman. Dar vameșul sas a simțit nevoia să adauge ”Bulgarus” – cuman din Bulgaria sau bulgar din Cumania? Vasi(le) – deci ortodox. Nu se prea potrivește.
Un lucru e clar: Vasi(le) al nostru vorbea românește, s-a declarat ”fecior al lui” în fața vameșului sas. Românii din Șcheii Brașovului erau numiți ”bulgari” de sași, dar câtă vreme vorbeau română este clară identitatea lor etnică, chiar dacă veneau de la sudul Dunării. Și chiar dacă acceptăm ipoteza că șcheienii erau etnici bulgari imigrați la Brașov în secolul al XIV-lea faptul că vorbeau română mai târziu atestă faptul că au învățat limba română de la cineva – cu siguranță nu de la unguri sau sași.
În același registru vamal mai apar și alte dovezi alte vocabularului limbii române: Costa Hoczul Bulgarus, Furcke Mihail Bulgarus, Flore Bulgarus, Barbul Bulgarus, Dimitro Russul Bulgarus – și nu pe ultimul loc neapărat: Haydo Laslo Bulgarus.
Haydo Laslo nu putea să fie decât ungur, iar adăugirea ”Bulgarus” este de fapt o indicație a domiciliului, un negustor ungur care avea casă în cartierul brașovean denumit de germani ”Belgerey”, Bulgaria. ”Bulgarus” nu avea nici o legătură cu originea etnică, ci cu domiciliul.
Adevărat, șcheienii brașoveni erau denumiți bulgari, se credea, că au venit din Bulgaria cândva. Parcă aceiași asemănare am găsit-o și la Șcheia de lângă Suceava.
Totuși limba și obiceiurile au fost întotdeauna românești, ceea ce poate duce și la concluzia, că chiar și în cazul când unii șcheieni au venit de la Sud de Dunăre, în fapt erau tot de origine română/aromână.
Pe de altă parte, în Brașov spre Pietrele lui Solomon și pe Tâmpa/Brașovia s-au găsit urme vechi de locuitori, deci nu puteau fi decât daci, nicidecum sași, unguri, bulgari sau altceva.
Romanii barsani provin din imigrarea de oieri sud-dunareni, macedoromani, de la 1392, consemnata de cronicarii Vasile si Radu Tempea de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului (cf. Istoria Bisericilor Ortodoxe Romane din Sacele Brasov de Stefan Casapu, vol. I, editata in 2000).Argumente in favoarea originii macedoromane aduc si cercetatorii N. Densusianu, Ov. Densusianu, T. Papahagi si Elena Moroianu. Cel mai puternic argument pentru originea sud-dunareana o reprezinta faptul ca acestia practicau o transhumanta descendenta.
Scheii Brasovului, cunoscuta sub denumirea de Belgerei initial a fost locuita de catre muncitorii bulgari adusi da catre sasi sa ajute constructia Bisericii Negre. Ulterior, catunul (cuvant de origine albanezo-slava) a fost locuit de colonisti greci, albanezi, in parte si de sasi si maghiari, precum si de vlahii amintiti mai inainte, ultima etnie devenind cu timpul dominanta.
„Urmele vechi” gasite, probabil dacice, mai recent insa si obiecte f. probabil de origine scita (si deloc mediatizate), nu preau au de a face cu populatia actuala, cel putin cercetari stiintifice serioase in acest sens inca nu exista. Mitologie insa, da.
Vrei să spui că într-un punct strategic geo-politic cum e culoarul Bran-Rucăr nu era absolut nimeni înainte sa vină sașii care i-au adus pe restu, iar ultimii aduși au devenit majoritari? Chiar asta spui? Nu există punct strategic pe lumea asta care să nu fie ocupat cam din totdeauna de cineva…, și în fața faptului ăstuia nu contează bibliografia pe care o aduci… în primul rând explică cum se poate ca o populație adusă la final ca pen-ultim strat social (ultimii fiind romii pe care în comentul tău nu îi menționezi) ajunge să fie majoritară într-o perioadă cu rată de mortalitate infantilă mare chiar și în straturile sociale care erau mai sus, darămite în pen-ultimul? Pentru că au adus din start mai mulți? Dar ai aduce într-un punct strategic pe care vrei să îl controlezi un număr mare dintr-o etnie care îți poate fi inamic? Parlamentarii te fură, ai mări numărul lor în Parlament sau l-ai reduce?
Sunt multe firme producătoare de unelte de gradină…, Fiskars, Gerber, dar se pare că cel mai bine taie craca de sub picioare firezul Roesler…
@Cristina:
Cum ar fi dacă soluția ar fi asta: așa cum persistă pe hărțile vest europene până târziu termenul de „Dacia” pentru zona carpatică, la fel să fi rămas la sași termenul de bulgari pentru români din cauza Țaratului Valaho-Bulgar, care era și pe malul stâng al Dunării, nu numai pe cel drept… și se cam dizolvă după invazia mongolă de la 1241, adică se cam pierde pe la 1280…(și rămâne a fi doar o bulgar), „imperiu” evident multietnic, recunoscut de papă ca regat…, se remarcă printre vest europeni prin conflictele care au loc după cruciada a IV-a… etc
Biserica Neagră se construiește între 1383 și 1477 pe locul unei biserici distrusă la invazia mongolă, deci cam în aceeași perioadă cu ultimele respirații ale Asăneștilor…, ar trebui gândit pragmatic, ca un sas… adică vrei să construiești o biserică în stil gotic catolică (mai târziu luterană), cheltui mai mult pe arhitect și meșteri sau pe holoangări? Crezi că vlahii ar fi fost arhitecți la o biserică gotică catolică? Sau meșteri? NU. Ar fi fost evident holoangări & co… Crezi că ar veni gratis numai pentru că e faină Tâmpa? Ai cheltui să aduci holoangări de pe malul drept al Dunării? 300-400 km? Brașov-Ruse? Mai departe? Macedonia? 800-1000km? De ce? Dacă decizi să o faci pe banii comunității, crezi că primești doar 1 an pușcărie și te faci că produci o carte după care continui să îți speli banii ca parlamentarii azi? NU, dacă scapi cu viață, ajungi între „bulgari” că nici sibienii nu au nevoie să furi din comunitate și apoi să speli banii în comunitate…
…și atunci nu e vorba de nici o mutare de la sud la nord de Dunăre, e doar un transfer de termeni…, ultima entitate politică de importanță majoră pentru vest europeni (…îi cam împrăștie pe cruciați…) având în componență și romanofoni, dar romanofoni fiind și dincoace de Carpați, ajung să îi denumească bulgari pe toți…, așa cum istoricii bizantini continuau să le spună „sciți” și după 1000 de ani (ca și istoricii greci) la populațiile venite pe la nordul Mării Negre, chiar dacă erau cumani și doar trecuseră pe acolo…, …iar termenul de „bulgari” ajunge să se „împământenească” și supraviețuiește și după ce apare Walachei-Transalpina & co… pare mai plauzibil decât să aduci oieri sfarmă-piatră de la sute de km când „brânză-varză-viezure” aveau în jurul Brașovului… sau insiști să crezi că pe lângă Brașov se auzea numai „sajt-káposzta-borz”?
Iar partea cu transhumanța poate fi argument și nu prea… ciobanii își duc oile cât își duc, dar nu 1000 km…, tot din motive economice, la ce bun să meargă la iernat 1000 km? Ca să aibe de unde se întoarce? Ciobănița cui rămâne? Da’ plozii? Bibliografia, citatele și referințele nu mai au nici un rost când contravin cu un pragmatism economic natural de când lumea și pământul, rezumat simplu în „la ce bun?”… E dată ca citat într-o carte, e obligatoriu să fie validă? Păi uite că atunci când plesneau proteste pentru Roșia Montană, Tony Greblă (I-ai văzut moaca? Caută-l! Plătești taxe la stat? Ăla și ai lui mănîncă pe banii tăi…, sau au mâncat pentru că s-a scufundat după „boroboață”, n-am mai auzit de el…), parlamentar, spune că „cianura face bine la potență”… hai să îl chemăm atunci la o cianurată, o gustă el primu, vrei?
…ar trebui să îmi fac un blog…
Denumirea de „bulgari” poate sa fi avut legatura, nu cu etnia sau locul de provenienta, ci cu confesiunea, in cazul romanilor, ortodoxa…
…si după logica asta Haydo Laslo era ortodox?
Există maghiari neocreștini (pentru că „We are all living in Amerika, Amerika ist wunderbar”)…, dar maghiari ortodocși niciodată… nu există maghiari ortodocși nici în secolul al XXI-lea, darămite al XVI-lea când abia pătrundea calvinismul…
…pot în schimb să existe români maghiarizați…, de obicei sunt greco-catolici…, dar asta apare numai in secolul al XVII-lea, împinsă de habsburgi… …pot să existe maghiari românizați…, dar asta apare cam numai în perioada socialistă ca urmare a maghiarizărilor din Ardealul de nord cu funcționari horthyști…
…dar în secolul al XVI-lea Haydo Laslo înregistrat de un sas nu avea cum să fie nici român, nici ortodox…
…articolul doar arată de câtă obiectivitate trebuie să dai dovadă când analizezi documente vechi ca să înțelegi ceea ce e, nu ce vrei…
@Nicu, nu e logica argumentatia Dvs. Problema mare de explicat este urmatoarea: chiar, de la cine sa fi invatat „bulgarii/sclavii” romaneste, cum sustineti? Evident ca nu de la maghiari sau sasi. Doar ca asta nu tine loc de dovada istorica/arheologica/anropologica (culturala). Deocamdata nu avem nicio dovada solida in zona ar fi locuit neincetat in aceasta zona o populatie stabila/sedentara care vorbea valaha. Catunul a fost cunoscut sub denumirea de Belgerei, adica cel locuit de bulgari. Aveti dovezi ca ei vorbeau romaneste (valaha)? Sa nu va incurce numele persoanelor citate, ele erau comune in tot spatiul ortodox balcanic atat la vlahi, cat si la slavi si greci dealtfel. Sa nu uitam ca este si perioada in care turcii se extind in Balcani, inclusiv pe teritoriul Bulgariei si Valahiei, deci foarte verosimil sa avem treaba si cu refugiati carora sasii le-au permis sa se aseze in apropierea orasului. Acest fenomen de imigratie dealtfel este permanent, incurajat si f. bine documentat de sasi, inclusiv in sec. 19 mai sosesc migranti din afara arcului Carpatic (in mare parte de la sud de Dunare), si se aseaza in aceasta zona, si nu numai. Pe de alta parte, cercetatori romani, inclusiv mocanii saceleni si/sau scheienii se considerau a fi la origine macedoromani. De ce ii contraziceti? Acel veritabil creuzet al etniilor, Belgerei, initial nu a fost dominant valah, doar spre sfarsitul sec. al 18-lea devine asa. Ca sa nu va spun ca elementul valah pana atunci a fost unul minor, din toate punctele de vedere (ca numar, importanta economica etc.). Daca ati studia nitel limba (vedeti A. Cihac despre limba romana de dinainte de „latinizare”), obiceiurile, dar si documentele brasovene etc, ati ajunge la concluzii care va contrazic.( Apoi cu transhumanta…, lasati-o balta cu argumentatia „pragmatica”, v-ar contrazice razand insusi scheienii sau mocanii. 🙂 Ca si fapt divers, pastorii transhumanti au ajuns nu numai in Dobrogea sau in Balcani, dar si in Basarabia, Crimeea, Moravia si Polonia.) A, ca nu neaparat sunt nativi? Care e problema? Nu este nimic rusinos in asta, nici ungurii si nici sasii nu sunt de la facerea lumii in aceasta zona, ca dacii care se uitau la Dzeu razimati de gard cand acesta zamislea lumea. Si inca ceva, mai are vreo importanta, astazi, discutia asta despre oul si gaina?
Un lucru e cert: nu ați citit articolul la care comentați.