Şi a început revoluţia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi la Universitatea din Bucureşti… Revoluţie-revoluţie: cu acordul conducerii, care va să zică. Adică nişte oameni au intrat în nişte săli de curs şi au zis: noi nu mai plecăm de aici, rămânem să dezbatem probleme arzătoare la ordinea zilei. „Ocupăm Universitatea!” au strigat zeci, chiar sute de voci tinere. Şi decanii universităţilor au zis: bine, ocupaţi şi dezbateţi.
Scenariul optim era diferit: trebuia chemată poliţia, jandarmii trebuiau să ia la măciuci revoluţionarii, transmisii în direct cu capete sparte, eroi ai revoluţiei, marşuri pe străzi. Victoria a venit pe neaşteptate. „N-auzi soro că nu e voie de la poliţie să faci revoluţie?” Foarte mulţi profesori s-au alăturat revoluţiei. Curând vor fraterniza şi jandarmii (mulţi dintre ei cu studii la facultăţi private, care va să zică şi ei studenţi).
Din partea unor studenţi în ştiinţe umaniste m-aş fi aşteptat la mai multe cunoştinţe despre funcţionarea democraţiei participative. Oamenii votează ce să transmită presei şi îi urechează pe jurnalişti că nu transmit ceea ce ar trebui să transmită. S-a votat pentru orice şi aşa o să se voteze în continuare.
Detalii la Mihai Goţiu (nu înţeleg dacă el ocupă sau transmite), Vlad Ursulean (idem), există şi o pagină cu „reţetar de ocupare de universitate”, site asumat curajos de nimeni. Cât de curând intră pe fir şi Critic Atac.
Coriolan Drăgănescu!
P.S. Rămâne valabilă întrebarea de aici: câţi dintre ocupanţi sunt cu adevărat studenţi?
Adica daca n-am chef de cursuri, ma duc si ocup un amfiteatru si zic ca dezbat 🙂 Nu conteaza ce, important e ca dezbat.
Na, in logica asta si elevii pot ocupa salile de clasa si sa spuna ca nu mai vor ore si note, ci dezbateri. Sau te poti duce la spital si sa gasesti sala de operatii ocupata de medici, care dezbat si ei ceva acolo si n-au chef de bolnavi.
Eu credeam ca doar parlamentarii ocupa de-a-mboulea Casa Poporului (ca n-au saracii unde sa joace un soliter si sa citeasca un cancan), dar vad ca boala se extinde…
Am mai vazut aceasta tristete, studenti si tigani in Institutul de Arhitectura Bucuresti! Desigur pentru democratie!
+1 pentru „Detalii la Mihai Goţiu (nu înţeleg dacă el ocupă sau transmite”!