Am văzut şi eu periculosul film „Portretul luptătorului la tinereţe„, cel care a fost condamnat de Institutul Wiesel şi Asociaţia pentru Studierea Istoriei Romilor – care pe 16 februarie 2010 au cerut să fie eliminat de la Festivalul de Film de la Berlin. Chipurile filmul ar face propagandă Mişcării Legionare. Acum nu trebuie să ne ascundem după deget, vorba lui Claude Karnouh singurii anticomunişti din România „sunt anticomunisti adevarati: legionarii, greco-catolicii si catolicii maghiari”.
Filmul respectă adevărul istoric: printre luptătorii din munţi s-au numărat mulţi foşti membri ai Mişcării Legionare. Cărtărescu a luptat împotriva comunismului prin schizofrenie (după propriile mărturisiri el trăia în alte lumi în perioada comunistă şi ignora realităţile curente), Liiceanu şi Pleşu au luptat împotriva comunismului mergând la burse în Germania, Nicolae Manolescu lupta în paginile unei reviste plătite de comunişti şi tot aşa. Fiecare a luptat cum a ştiut mai bine!
Acum despre film. Nu este clar de ce stăteau băieţii ăia în munţi. Un tânăr de 20 de ani care se uită la film nu cred că înţelege mare lucru: nişte bărboşi care aleargă prin păduri cu puşcoace în mâini. Cumva nu se face o legătură între acţiunile luptătorilor, suferinţele oamenilor şi teroarea exercitată de Securitatea coordonată de consilieri sovietici ca Pantelei Bodnarenko (născut la Tiraspol, cunoscut ca Gheorghe Pintilie sau Pantiuşa). Mihai Constantin face un rol magistral în „Portretul luptătorului la tinereţe” interpretându-l pe Pantiuşa (genial momentul în care spune că partidul va înfiinţa colonii de muncă, lagăre dacă vreţi, care vor trebui umplute cu duşmani ai poporului – doar n-o să rămână goale?!?!). Doar că Pantiuşa din filmul lui Constantin Popescu vorbeşte foarte bine româna (deşi agramat) – în realitate Pantiuşa nu a vorbit niciodată bine limba română, a avut permanent un accent slav care îi trăda originea ucraineană. Nu ar fi stricat ca acest accent slav să fie redat în film – nu de alta, dar să se ştie că România anilor 1950 era sub ocupaţie sovietică şi la cheremul consilierilor sovietici.
Mihai Bendeac este foarte bun în rolul plutonierului de miliţie care bate în numele ordinii socialiste. Răzvan Vasilescu redă foarte bine un torţionar securist. Doar că nu este clar ce era cu băieţii din pădure. Doar câteva propoziţii din cele două ore şi jumătate de film încearcă să ofere câteva explicaţii. Realizatorii filmului „Portretul luptătorului la tinereţe” au avut un foarte bun documentarist în ceea ce priveşte Securitatea şi au reuşit să o redea aşa cum a fost. Doar că „portretul luptătorului” a ieşit incomplet. De ce a luptat în munţi Ion Gavrilă Ogoranu? Singurul film care la o primă vedere urmează fidel memoriile sale publicate sub titlul „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc” nu prea reuşeşte să răspundă la această întrebare. Trebuie să fi citit ceva istorie contemporană a României, mai ales documente publicate, pentru a prinde mesajul filmului. Vizionarea peliculei „Portretul luptătorului la tinereţe” nu este de ajuns pentru a înţelege ce s-a întâmplat în anii 1950 – este nevoie de o zdravănă bibliografie suplimentară!
Da, cam ermetic mesajul fimului. Bine incriptat, asa de bine ca lasa loc confuziei, mai ales a spectatorului occidental care nu stie ce si cum. Pe mine m-au intrigat (nu neaparat placut) tacerile alea pline de semnificatii dintre luptatori si excursiile lor prin paduri de tip ‘hotii si vardistii’. Dar poate asta vrea filmul, o anumita amosfera caree sa descrie spiritul liber al unor lupi prea tineri in cautarea bezmetica a unui ideal, lupta lor tragica, inegala, cu o structura totalitara tot mai bine inserata. Iar astia de la Wiesel incep sa devina si ei asa de inserati, un totalitarism ideatic: lupta umanitatii cu antisemitismul e dincolo de orice discutie, e deja o axioma. Doamne fereste sa incerci sa problematizezi sau sa deconstruiesti asa ceva, vei deveni automat persoana non grata pe planeta holocaustica-etern-re-memorata!
Pingback:George Damian: De ce s-a luptat in munti? Portretul luptătorului la tinereţe | Ziarişti Online
Am vazut ca si Victor Roncea combate neobosit ac. pelicula. Totusi unui film artistic nu-i poti pretinde rigoarea documentarului in relatarea unor situatii, fapte, a elementelor din biografia personajelor, etc. Plus ca scenaristul, regizorul (unul si acelasi in cazul de fata)au libertatea de a introduce fictiune, ici colo, in doze echilibrate. Pe ansmablu, mie personal mi s-a parut o viziune cel putin interesanta – se reliefeaza mai degraba figuri, personaje decat fapte, accentul cade pe jocul actoricesc (remarcabil, cum bine ai precizat si tu). Efectul este, pana la urma, cel scontat: Constantin Dita il interpreteaza atat de bine pe Gavrila Ogoranu incat imaginea lui iti ramane in cap si incepi sa scormonesti. Si astfel e posibil sa afli ca mai multe episode din „Memorialul Durerii” au avut in prim plan gruparea lui Ogoranu, ca exista un set de volume de memorii publicat sub titlul „Brazii se frang dar nu se indoiesc”, etc.
Cu cateva saptamani inainte de a muri, se pare ca Ion Gavrila Ogoranu ar fi aflat ca se va face un film despre el si i-ar fi declarat colaboratoarei care i-a redactat ultima carte de memorii, Lucia Baki, ca nu e timpul pentru un film despre rezistenta, pentru ca nu va fi inteles. „Nici eu nu sunt convins că am înţeles atât de bine perioada respectivă. Ce vedeţi aici e felul în care am văzut eu lucrurile. E posibil ca ele să nu fi stat aşa sau să fi stat aşa doar într-o anumită măsură. Nu sunt istoric, sunt regizor şi am prezentat lucrurile aşa cum cred că s-au întâmplat. Încerc să înţeleg ce a vrut să spună Gavrilă Ogoranu, dar e foarte posibil ca acest film să nu fi fost binevenit în nici un moment”, a spus Constantin Popescu (regizorul).
Colega, nu este vorba de combaterea filmului. Este un film foarte bun, printre cele mai bune date de cinematografia romaneasca in ultimii 20 de ani. Doar ca are anumite lipsuri, oricat de mult mi-ar placea filmul trebuie sa spun ce ii lipseste. Posibil sa fie asa cum spui si filmul sa aiba efectul de a trimite unii oameni la biblioteca, insa eu ma indoiesc.
Şi filmele alea făcute de americani cu Hitler şi cu nazişti şi mai ştiu eu ce nu sunt cu fascism? Sau cum, că nu înţeleg ce vrea Wiesel ăsta…
Actorii alesi nu sunt suficient de duri pentru a ilustra cu adevarat luptatorii din munti…
Daca cineva vede „Memorialul Durerii”, asculta povestirile supravietuitorilor, isi va da seama ca luptatorii din munti erau mult mai duri decat jocul din film.
Prea multi actori „inocenti”, scenariul cam slab, Bendeac parca joaca comedie, ceilalti deja vorbesc „pă-așa”, „frate”, etc…
SLAB.
Jocul e slab. Poate de asta nimeni nu va intelege de ce „barbosii alearga prin paduri”, mesajul nu a fost conturat bine…
Recomand autenticitatea Memorialului Durerii. 🙂
pai cucoana aia cu memorialul,,muierii,,s/a ferit ca dracu de tamaie sa zica un cuvintel…in tooooaaate episoadele..LEGIONARI!!Asta a fost …tabu!! Au fost …limbarali taranisti soc.dem…daaa LEGIONARI??? NIX!!Aici coana iulica osu ongin a ramas datoare..nu mie ,celor ce au suferit si au fost furati, mintiti, inca o data de aceasta coana !
penibil filmul, dar:
1. maine as pleca in munti;
2. pacat ca nu am avut un rambo al nostru
Mie personal mi-a placut filmul. Nu cred ca a fost destinat publicului larg. Daca luam in considerare rezultatele de la ultimul Bac, nici nu cred ca s-ar fi chinuit vreunul dintre tinerii nostri sa priceapa ceva din film. Nici s-ar fi uitat, indiferent de cat de explicita ar fi fost intriga filmului. Mai mult decat atat, pentru cei nascuti dupa ’89 istoria contemporana nu reprezinta un subiect de studiu, cu atat mai putin patriotismul unor fosti ofiteri din armata romana sau fosti legionari care chiar au crezut ca lupta lor poate insemna ceva. E greu sa explici intr-un film contextul geopolitic al evenimentelor din perioada aceea, mai ales de alearga barbosii prin munti. Jocul actoricesc a fost bun, chiar daca fetele unor actori nu sunt „suficient de dure”. Duritatea supravietuitorilor prigoanei comuniste nu se regaseste pe fetele lor, ci in spiritul si sufletul lor.
Consider ca filmul a fost menit sa dea de gandit, problema a fost publicul tinta, din pacate nu foarte numeros…
este un film de nota 10!sunt din zona respectiva si cand imi povesteau bunicii era foarte interesant si vroiam sa stiu tot dar ei nu aveau de unde sa stie exact tot ce sa intamplat si asa ca acuma am cautat filmul,l-am gasit si este exact ce imi povesteau ei multi prieteni deai bunicilor au murit in munti!!
Exceptional filmul,cei care nu spun asta inseamna ca nu stiu istorie s-au sunt comunisti.De ce tot timpul ni s-a spus ca legionarii au fost rai dar comunistii cum au fost?
pai pe vremea comunistilor eram indoctrinati cum ca legionarii erau banditi criminali, etc…si e de inteles de ce faceau asta (erau dusmanii lor de moarte prin doctrina lor), dar mai grav este ca s-a indus aceeasi spalare pe creier si in ultimii 20 de ani vis a vis de legionari. Pacat ca sunt prigoniti exact aceia care erau adevaratii nationalisti. Dar, vorba lui Codreanu, Dumnezeu vede si va rasplati!
Mare dreptate ai Adriane
mai multe despre calitatea de legionar a luptatorilor din munti, dupa minutul 36.