Am citit în Adevărul un interviu cu antropologul Gheorghiţă Geană. De obicei nu prea am încredere în antropologi, majoritatea celor care s-au produs în spaţiul public până acum s-au străduit din răsputeri să demonstreze că românii sunt nişte distruşi, chiar de la nivel genetic (nu va fi şi asta o formă de rasism?!?). Interviul de aici m-a făcut să îmi schimb puţin părerea despre antropologi. Omul zice aşa:
- În prezent, avem generaţia postdecembristă care, însă, e pe cale să-şi rateze menirea istorică. Ce menire? Aceea de a revigora moral acest popor.
- Din păcate, se constituie ceea ce s-ar putea numi tendinţa de „xenotropism”. Există un fel de tropism (de atracţie către valorile străine), ceea ce n-ar fi un rău în sine dacă ea n-ar veni în defavoarea valorilor româneşti.
- Totuşi, societatea românească şi-a revenit întotdeauna. Speranţa este şi în Dumnezeu, dar şi în rezistenţa genetică a masei etnice.
- În general, societăţile omeneşti s-au prăbuşit când s-a destructurat familia.
- Pericolul mare vine, însă, din destrămarea şi erodarea familei de tip clasic, a familiei compuse din bărbat şi femeie. Familiile homosexuale sunt împotriva naturii. Argumentul? Omul e o formă de viaţă. Orice formă de viaţă are ca trăsătură specifică tendinţa de multiplicare. Este un mod de a învinge timpul. Viaţa e scurtă şi atunci individul se înmulţeşte cu cealaltă jumătate în cadrul social recunoscut: familia. O relaţie de homosexuali nu mai satisface această cerinţă esenţială a vieţii. Ei pot să nu fie discriminaţi la locul de muncă, sau din orice alt punct de vedere, dar nu pot fi consideraţi normali.
- Ca ins, este foarte important să ai cultul lucrului bine făcut.