Toată lumea ştie că românii nu au câştigat nici o bătălie în evul mediu, că în manuale sunt scrise doar minciuni. E greu cu demitizarea, e greu de explicat de ce şi-au făcut loc în manuale anumite bătălii. Dar să vedem un exemplu limpede: campania lui Vlad Ţepeş de la sudul Dunării din iarna anului 1462. Ni s-a păstrat scrisoarea voievodului către regele Ungariei Matei Corvin în care este descrisă pe larg această campanie.
Oştile lui Vlad Ţepeş au trecut Dunărea pe gheaţă şi au atacat următoarele localităţi (cifra din paranteze reprezintă numărul turcilor morţi): Obluciţa şi Novoselo (1.350), Silistra (6.840), Orşova (342), Vectrem (840), Turtucaia (630), Marotin (210), Giurgiu (6.414), Novigrad (384), Sviştov (410), Ghighen (1.138), Rahova (1.460). În total: 20.018 turci omorâţi, deşi scrisoarea lui Vlad Ţepeş vorbeşte de 23.884 victime (cel mai probabil diferenţa a apărut în urma unor lupte minore. Catastiful lui Ţepeş se încheie aşa: „Iar cele de mai sus sunt numai numerele morţilor ale căror capete au fost aduse dregătorilor noştri, cei care altfel n-au fost arătaţi, ori au ars prin case, al acelora număr nu-l ştim, că au pierit foarte mulţi”.
Am refăcut aproximativ traseul acestei campanii a lui Vlad Ţepeş pe Google Maps. Chiar dacă nu respectă drumurile din epocă, oricum imaginea campaniei pe hartă este impresionantă cu traseul ei de aproape 700 de kilometri.
Scrisoarea către Matei Corvin este datată 11 februarie, fiind scrisă probabil la încheierea luptelor – deci atacurile s-au dat în luna ianuarie. Sursele turceşti spun că oştenii lui Vlad Ţepeş au trecut Dunărea pe gheaţă şi au nimicit totul în calea lor. Câţi români au participat la lupte? Izvoarele nu ne spun o cifră exactă, dar ca să aduni de pe câmpul de luptă 6.000 de morţi din partea turcilor cum a fost cazul la Silistra şi Giurgiu bănuiesc că atacatorii trebuie să fi fost în jur de 10-20.000. Şi acum apare întrebarea: ce fel de organizare militară aveau românii în anul 1462 astfel încât să reuşească să acopere prin lupte o distanţă de 700 de kilometri? Cum erau hrăniţi cei 10-20.000 de oameni, unde dormeau? (Nu cred că se puteau baza doar pe jaf, ar fi fost ceva „la noroc”).
Există mai multe dezbateri asupra acestei campanii a lui Vlad Ţepeş, unii susţin că au fost de fapt cel puţin două atacuri separate – dar asta nu micşorează cu nimic meritele campaniei, este vorba de o coordonare şi mai precisă a corpurilor de oaste, mult mai greu de realizat în condiţiile epocii. Imaginaţi-vă că sunteţi oştean de-al lui Vlad Ţepeş în campania din ianuarie 1462, prin zăpadă cu 30-40 de kilograme de armură, scut, sabie şi lance şi aveţi de mers 700 de kilometri, chiar şi călare.
Şi fără internet?!…
FĂRĂ!
Există date despre condițiile meteo de atunci? E posibil să fi prins o iarnă mai blândă, fără zăpadă?
Documentele spun că a trecut Dunărea pe pod de gheață. De unde iarnă blândă?
Totusi daca nu ar fi castigat nici o batalie, Tara Romaneasca sau Moldova ar fi disparut macar o data de pe harta ( vezi Ungaria sau Polonia) ori acest lucru nu stim sa se fi intamplat.
Deci e adevarat ce zic turcii în filmul „corespondent” Kara Murat: Fatihin fermani (1972) -> http://www.imdb.com/title/tt0183338/ <-, în care crudul Vlad se apuca de jefuia saraca tara turceasca.
hmmm…e mana lui…Piccard.
Cine zice, bre, ca romanii n-au castigat batalii ??? Ada-l la mine mort sa-l sfasiu !!! Pai eu stiu (si sper sa nu ma insele memoria) ca si alde Mircea, Iancu sau Mihai au mai avut campanii sau batalii la sud de Dunare, si nu cu putina izbanda. [Bine, in general muntenii treceau Dunarea sa se bata cu turcii, ca moldovenii, de cate ori incercau sa o treaca, nimereau ba in Braila, ca orbii, ba in Targul de Floci.]
Pingback:Cum şi unde a fost capturat Vlad Ţepeş de Matei Corvin
Ca sa intelegem sistemul de aprovizionare dezvoltat de Vlad Tepes ar trebui sa facem o cercetare exhaustiva in modul in care isi aprovizionau armata bizantinii, turcii, ungurii, polonii pentru ca la cei 31 de ani ai sai, atatia cat avea in 1462, Vlad asimilase toate tehnicile de lupta cunoscute in orienti si in occident. Tatal sau fusese ambasador la Constantinopole din partea Ungariei si a Transilvaniei, deci se deprinsese cu oranduirea bizantina; amanadoi faceau parte din Ordinul Dragonului al carui lider era Sigismund,iar acest lucru a favorizat cunoasterea organizarii occidentale; in plus tatal sau a facut parte din delegatia care a participat la conciliul din Ferrara/Firenze (1438) deci a intrat in contact direct cu organizarea militara din statele care formau peninsula italica. In 1440 Jagello devine rege al Poloniei si al Ungariei deci exista o interactiune care presupunea in primul rand cunoasterea sistemului militar. In 1442 Vlad e trimis zalog la turci unde are timp sase ani sa cunoasca in toate detaliile sistemul turcesc (care se dovedise extrem de eficient cu armate semnificativ mai mari).
E drept ca Vlad avea o varsta frageda cand a fost trimis la turci (12 ani) dar si Mahomed II a fost lasat pe tron o perioada la 12 ani, Jagello a devenit rege al Poloniei la 10 ani, al Ungariei la 18 ani. Putem spune ca in 1462, la 31 de ani, Vlad Tepes era in varf de forma,acumulase o experienta de o vastitate unica in istoria domnilor din tarile romane si daca ar fi avut mai multa intelegere cu Stefan ar fi putut face lucruri mari impreuna.
AM UMBLAT DESTUL DE MULT PRIN LUME …SI AM INVATATCA NU ARE ROST SA INTRU IN DISCUTII CU „RAUVOITORII sau RETARDATII” … …. TARILE ROMANE AU CASTIGAT DESTUL DE MULTE BATALII IN EVUL MEDIU … VOI TINETI O OAIE DE COARNE SI O DECLARATI SUTA !
„E dificil sa eliberezi prostii de lanturile pe care le adora ! ( Voltaire )
Probabil ca se face confuzie de notiuni.
De exemplu, între lupte, batalii, operatiuni, campanii si razboaie. Se pot pierde batalii dar câstiga razboaie, dupa cum se pot pierde razboaie dar câstiga pacea (vezi 1918).
Apoi, vezi paragraful de dinainte, ce înseamna o lupta/batalie/campanie sau razboi câstigat sau pierdut? Cine a câstigat la Kursk în 1943, nemtii sau rusii? Nemtii au câstigat si militar si strategic, dar s-au retras pentru a-si apara flancurile.
Lucrurile trebuie vazute si din punct de vedere militar, dar si politic.
De aceea, indiferent daca românii, fie ei vlahi, soldoveni sau ardeleni, au câstigat sau nu batalii sau razboaie, daca în urma acelui rezultat militar, repet oricare ar fi fost el, situatia politica se îmbunatatea, eu sunt de parere ca „pacea fost câstigata”.
esti un mare dobitoc care merita o mare teapa infipta in cur…de idioti ca tine are nevoie tara asta
http://en.wikipedia.org/wiki/Konstantin_Mihailovi%C4%87
Coroborand titlul si continutul articolului, concluzia ar fi ca cei 20.000 de turci ar fi murit in urma unor victorii turcesti asupra valahilor?
Pingback:Se împlinesc 553 de ani de „Atacul de noapte” din 16 spre 17 iunie 1462 al lui VLAD ŢEPEŞ asupra armatei sultanului Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului | Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism
Esti un mare mincinos si dezinformator.
Da , aveti dreptate .Vlad daca ar fi avut oaste mai mare , alta situatie era …