Adevărul publică un articol cu titlu bombastic: Fapte puţin ştiute despre cum s-a făcut Unirea din 1918. Fraza care i-a scăpat lui Ion Brătianu: „Vreau Transilvania, dar fără transilvăneni!“. Materialul „şocant” este o prelucrare a Florinei Pop după un articol de Ovidiu Pecican şi ne este prezentat ca un fel de demitizare a Unirii de la 1 decembrie 1918. Pe scurt: Florina Pop îl citează pe Ovidiu Pecican, care citează un articol publicat sub semnătura lui Panait Istrati în periodicul genevez „La Feuille” pe 24 mai 1919, articol încheiat cu fraza:
Toate discursurile politice pe seama Transilvaniei le putem rezuma la fraza care i-a scăpat altădată „marelui Ion Brătianu”, tatăl celui actual, care a zis:„Vreau Transilvania, dar fără transilvăneni!”.
Şi ni se mai oferă un rezumat al ideilor lui Ovidiu Pecican:
Există o serie de mărturii contemporane cu privire la violenţa şi lipsa de menajamente cu care noua ordine de la Bucureşti şi-a impus, îndată după 1 decembrie 1918, propriile reguli. Le socotea caduce (şubrede, fără putere legală) pe toate cele dinainte fiindcă aparţinuseră ordinii acceptate şi promovate de statalitatea austriacă.
Pecican vorbeşte de existenţa unor scrisori, a unor rapoarte mai mult sau mai puţin oficiale, fărâme memorialistice şi articole ori acte oficiale care arată cum s-a făcut Unirea din 1918 a Transilvaniei, şi cum nu este descrisă în manualele de istorie.
Demitizare! De fapt transilvănenii nu au dorit Unirea cu România, unire care a fost făcută violent. Parcă seamănă cu tezele comuniste de la Chişinău, nu?
Doar că există unele probleme cu articolul prezentat mai sus. Pe Florina Pop o scuz, probabil este o jurnalistă impresionată de misterele din 1919, luptă şi ea pentru demitizarea istoriei românilor. Însă Ovidiu Pecican este doctor în istorie, nu are cum să nu ştie despre conceptul de critică a izvoarelor. Pe scurt: sursele folosite în scrierea istoriei trebuie încadrate în timp, în contextul evenimentelor, trebuie văzute interesele autorilor etc. pentru a avea o imagine cât mai apropiată de adevăr. Ori tocmai în aceasta constă trucul lui Ovidiu Pecican în acest caz: articolul lui Panait Istrati este scos din contextul lui istoric. De dragul istoriei românilor voi face eu treaba asta cu încadrarea.
În primul rând trebuie spus că articolele de presă se numără printre sursele tratate cu maximă precauţie de către istorici. Când sunt folosite totuşi, ele au rolul de a ilustra atitudini şi curente de opinie, nicidecum pentru stabilirea faptelor. Însă şi evoluţia opiniilor şi a percepţiilor din presa contemporană poate fi folositoare. Dar haideţi să vedem ce se petrecea în jurul datei de 24 mai 1919, data publicării articolului lui Panait Istrati în Elveţia.
La Paris era în plină desfăşurare Conferinţa de Pace care retrasa graniţele Europei conform principiului naţiunilor. La Budapesta fusese proclamată pe 21 martie 1919 Republica Sovietică Ungară, o încercare de a menţine sub control fostele teritorii imperiale cu sprijinul noii formate Uniunii Sovietice. Pe 15 aprilie a început prima fază a războiului dintre România şi Republica Sovietică Ungară, desfăşurată în Transilvania. După aproape 2 săptămâni de lupte, pe 2 mai, guvernul comunist de la Budapesta cerea României încheierea păcii – Armata Română ajunsese pe Tisa.
După această înfrângere, Republica Sovietică Ungară s-a îndreptat împotriva Cehoslovaciei, iar bătăliile de aici s-au purtat în luna mai 1919. Ideea era ca sovieticii de la Budapesta să reuşească să facă joncţiunea cu sovieticii de la Moscova – fie prin Cehoslovacia, fie prin România (iar după spargerea Europei Centrale urma ca întreaga Europă să se bucure de binefacerile bolşevismului, conform planului copt la Moscova).
Şi încă un detaliu: titlul articolului lui Panait Istrati este „Despre conferinţa Un popor martir”. Nu am citit acest articol, dar bănuiesc că este vorba de o critică la adresa uneia din multele conferinţe organizate de liderii românilor transilvăneni în Europa occidentală pentru promovarea Unirii de la 1 decembrie 1918. Panait Istrati era în tabăra cealaltă, a social-democraţilor occidentali pe cale de a se bolşeviza. Articolul violent anti-românesc al lui Panaint Istrati a apărut într-o perioadă în care România dădea peste cap planurile sovietice din Europa centrală şi de est şi avea ca ţintă combaterea conferinţelor pro-româneşti. (Am notat aici câteva idei despre evoluţia de frunză în bătaia vântului a lui Panait Istrati).
Cât despre afirmaţia lui Panaint Istrati că Ion Brătianu ar fi spus „Vreau Transilvania, dar fără transilvăneni!” nu îi prea pot acorda mare credit, având în vedere sursa acestui citat. Doar îmi sare în ochi asemănare cu sloganul comunist de la Chişinău „românii vor Basarabia fără basarabeni”.
P.S. Armata Română a cucerit Budapesta pe 4 august 1919, am publicat aici un album foto gratis care ilustrează campania împotriva Ungariei bolşevice şi în care puteţi citi traducerea unui raport al serviciilor secrete britanice despre guvernul comunist maghiar din 1919.
Bun articolul, George. M-a revoltat mizeria aia din „Adevărul”.
Eu sunt dator la faza asta.
vin si eu cu niste completari, pentru maghiari conflictul cu Romania incepe din noiembrie 1918. le convine acest lucru pentru ca induce idea unirii sub presiunea armelor. de ovidiu pecican m-am lovit mereu cand ma documentam pentru cate vreo chestie. e un gica-contra.”izbeste” cu parerea in absolut orice domeniu. de la lingvistica pana la sociologie. treaba sta asa: fie are mari probleme fie e cu studii la univ din budapesta, iar opinia sa pentru mine este nula. la facultate am invatat un lucru oarecum socant la inceput. trebuie sa privesti cu skepticism absolut to, inclusive ce scriu istoricii. pentru ca fiecare are de aparat un interes. iar pecican….numa’ „sine ira et studio” nu scrie
Pecican e neobosit . La fel ca Djuvara . Iar daca te uiti pe internet vei ramine uimit de vastitatea bibliografiei privind p de v maghiar in ceea ce priveste istoria Romaniei in comparatie cu nr site-urilor care prezinta p de v romanesc . Iar Adevarul are deja un ciclu consistent de articole ” obiective „. Se doreste inocularea in mentalul romanesc a p de v maghiar. Mai urmeaza ofensiva presei mondiale , a lui Soros insusi ( care scrie articole despre populatia ” romani” si lb ” romani ” in presa internationala ), a fundatiei Soros din Romania ( ciclu de carti despre problema tiganilor ) , inducerea confuziei romani / tigani de la alegerea numelui etnic , a numelui lb , la calificarea romanilor cu termeni asociati cu popoarele migratoare : „hoardele ” de romani , migratia etc.
Nu prea contam la bibliografie si asta pt ca elita noastra e „telectuala „.
al dreq bezbojnic si panait istrati ala 😀 apropo, eu unul nu vreau unirea cu basarabia, basarabenii au stat mai putin timp sub rusi decat ardelenii sub boz… asta… sub unguri, dar s-au deznationalizat mai tare. e de inteles incercarea lor disperata de a deveni „rusi” in epoca sovietica, desi denota lipsa de caracter. dar acum, in prezent, cine-i mai obliga sa-si boteze copiii vladimir, igor, olga, natasa etc.? neam de neam de roman ardelean nu si-a pus nume la copchil attila!
Nu se pot face comparatii de genul asta. Epocile sunt diferite. Una era sa-ti pastrezi identitate de credinta si neam taran adevarat inainte de sec. XX, si alta ca muncitor sau taran CAP’ist in sec. XX. Chiar nu cred ca ardelenii sunt mai buni, mai frumosi sau mai destepti decat basarabenii.
Una este sa ramai ortodox, iar la slujba sa (mai) auzi ruseste; sa pui copiilor nume rusesti din calendar: Olga, Ecaterina, Vladimir, Igor, Natalia etc; si alta e sa te faci catolic, sau mai rau, reformat si sa-ti pui nume unguresti ca Attila, Antal etc. Nume rusesti gasesti si in Ardeal, si in Muntenia, dar nu gasesti nicaieri (deocamdata) nume unguresti in spatiul romanesc.
ba una e sa ramai roman, chiar daca pentru asta unii „s-au unit” cu roma – si alta sa te rusifici fiindca te-a tampit ortodoxia. numele „din calendar” au un mare defect: pot fi traduse. tu-i zici ion, bozgorii il trec in acte ianos, sau rusnacii – ivan. ardelenii au preferat sa aleaga si nume ridicole – coriolan, de exemplu, ce plm – numai sa nu poata fi maghiarizate. basarabenii sunt atat de tampiti ca pana si acum, cand nu-i mai obliga nimeni, aleg nume rusesti. din calendar ar putea alege si agripina, dar sar gramada pe ecaterina. ar putea alege (naibii) felicitas, da’ nu-i mai frumuos natîaşa? sî hii şi ia în rînd cu lumia, cu ruăşii, puati cînd o fi mari sî maritî la muoscva, sau măcar la chiiv. n-am zis ca ardelenii ar fi mai buni, mai frumosi sau mai destepti decat basarabenii. am zis doar ca nu s-au lasat calcati in picioare la fel de usor. sholdovenii p…ii au ajuns, cand le ziceau tovarasii de la soviete sa manance un c…t, sa infulece repede doi si sa mai si strige ca le place. si au ajuns repede, in mai putin de un secol de cand au fost fortati sa se faca sovhoznici si colhoznici. si spalati pe creier au ramas pana in ziua de azi.
acuma daca tot am omorat cainele, sa-l arunc si in sant – adica sa-ti spun adevarul pana la capat. creanga, marele creanga, moldovean, pune in gura lui mos luca o observatie dureroasa: „Cum treci Siretul, apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vara te înăduși de căldură, și țânțarii te chinuiesc amarnic. […] Halal pe la noi! […] oamenii, mai sănătoși, mai puternici, mai voinici și mai voioși, iar nu ca iști de pe câmp: sarbezi la față și zbârciți…”. daca mai treci si prutul, ce sa mai vorbim. pai stefan voda de unde si-a strans oaste pentru comeback? tot dintr-o zona muntoasa. i-a luat pe fii vrancioaiei, n-am auzit vreo legenda cu fiii chisinoaei 😀 . apoi numele: „pater semper incertus est”, da’ ca la moldoveni, la nimenea – de-aici abundenta de nume dupa principiul „macar ma-sa stim cine e”. atodiresei, avasiloaei, agherghinei, a…. iar cronicarul – tot moldovean – miron costin nota cu mandrie exceptiile: „nasc si la moldova oameni”. asta ne aduce la marele adevar ca oamenii trebuie judecati individual, dupa meritele si relele fiecaruia, nu dupa categorii. in schimb, cand vorbim de categorii, conteaza media si trasaturile comune importante ale majoritatii. asadar, nu-i voi spune niciodata unui basarabean ca e asa-si-pe-dincolo fiindca e basarabean, iar cand fac afirmatii de tip „basarabenii sunt asa-si-pe-dincolo” ma refer la medie si la trasaturile comune importante ale majoritatii. dar nici nu ii voi simti vreodata pe basarabeni luat asa, la gramada, ca frati. daca nu stam sa alegem bob cu bob, atunci mie mi se par mai degraba frati cu fratii lor mai mari de la rasarit, pe care ii admira si ii iubesc mai mult decat pe romani. asa ca pupa-i-ar in dos pe fratii lor rusi, cu care s-ar uni la loc chiar maine, daca s-ar face un referendum.
Dupa razboi, multi viteji s-arata. In gandirea de felul aista, pe lanaga o problema majora de logica (daca basarabenii nu-s mai rai ca ardelenii, atunci inseamana ca nu si-au pierdut nici identitatea mai mult), e si o problema principiala. Daca privesti lucrurile in felul asta, de categorisire definitiva, atunci nu mai are rost sa faci nimic, decat, cel mult, sa constati. Dar e ceva destul de intalnit. Inclusiv nevasta-mea zice de basarabeni ca-s mai nesimtiti, mai prosti, ca se comporta pe aici asa cum ne comportam noi cand merem intr-o tara straina. Avem prieteni, vecini, cunoscuti basarabeni pe care-i poti cataloga intr-o categorie sau alta sau in ambele. Evident, e o conceptie gresita. Cred ca fiecare are o minima experienta cu basarabenii ca-si poata raspunde singur.
bzb, da-te-n p*la mea de mare roman ce esti. N-ai fost sa stai tu in Basarabia sovietica vreo cativa ani si sa simti ciubota ruseasca pe obraz. Era sa fii tu primul care-si punea nume de Ivan si incepea sa suga p*la rusilor.
Fii atent la ce prostii zici, rusii au rusificat zeci de popoare, ungurii n-au maghiarizat nicio p*la. Deci, conteaza printre altele si metodele pe care le-au folosit rusii si maghiarii, care era foarte diferite – ar trebui sa te mai documentezi.
vasile, te-au rusificat rau, mai „baieti”. ai ajuns grobian ca un rus. pariez ca te-au facut ai tai dupa metoda ruseasca – la betzie 😀
Baieti cred ca adunati mere cu banane… nu prea e acelasi lucru. Abordarea a fost cu totul diferita in cel doua imperii… Intr-unul s-a incercat mai mult marginalizarea populatiei romanesti in cealalalta asimilarea… intr-una populatia era obisnuita sa traiasca alaturi si sub alte etnii de sute de ani in cealalta nu prea… diferentele culturale intre unguri si romani erau mult mai mari decat cele intre rusi si romani. De n ori mai mare are o putere de asimilare rusia cu un teritoriu si o populatie mult mai vasta decat a avut vreodata ungaria sau chiar si imperiul bicefal in integralitatea lui.
Cat despre puritate si rezistenta nu cred ca pot fi unii mai buni decat altii, altfel nu ar exista Romania… imi aduc aminte de o remarca unui oltean vis a vis de acest lucru care remarca ca administratia imperiala nu a putut rezista mai mult de 20 ani in oltenia. dar peste 200 in transilvania… lasand la o parte gandirea simplista logica este aceeasi cu cea de mai sus. Nu are rost sa fim aroganti unii cu altii, fiecare are specificul regiunii din care provine cu plusuri si minusuri, dar asta nu ne face cu nimic superiori unii celorlalti.
Vedeti pana unde poate merge dezinformarea si rastalmacirea unei fraze inexact formulate?… Bratianu spunea de fapt ca: NU VREA `TRANSILVANENI` (separatisti) – nu ca ROMANII din PROVINCIA Transilvania sunt indezirabili, asa cum vrea sa induca autoarea(?) „articolului !…
Vasile on,daca alte argumente nu ai,inafara injuraturilor,cred ca mai bine era daca te abtineai! Eu cred ca tu esti…basarabean…vad ca-i plangi ca au trait sub rusi.Pai sa stii ca atunci au trait cel mai bine.Exceptand perioada de inceput(sau de „dat pe brazda”).Sigur ca Stefan-marele voievod si altii isi strangeau oastea cea mare dintre „fii Vrancioaiei”,caci,daca citim vechile letopisete,vom gasi o sintagma(folosita in mai multe randuri): „…si ostasii basarabeni au intors spatele Mariei sale”.Nu pun semnul de egalitate(cum l-a pus cineva mai sus) intre ardeleni(transilvani) si basarabeni.Foarte multi ardeleni,pe la 1892-dupa Memorandum,dar si mai inainte si-au parasit bastina,abandonandu-si agoniseala,trecand muntii in Moldova(in zona Neamt,Suceava…),stabilindu-se in aceste locuri pentru a-si pastra credinta ortodoxa si a nu fi trecuti cu forta,de catre unguri(era atunci Imperiul Austro-Ungar),la catolicism,ori la greco-catolicism. Basarabenii cer acum cetatenie romana,dar o cer pentru a putea circula liber in Europa…
Djuvara: „România a rămas în urmă şi fiindcă e ortodoxă”