Ungaria pitorească: sinuciderea ca sport extrem

Ungaria este ţara europeană cu cea mai ridicată rată a sinuciderilor. La Budapesta metoda cea mai spectaculoasă este săritul de pe unul din numeroasele poduri care traversează Dunărea. În imaginea de mai sus este fotografiat un sinucigaş care şi-a dat foc înainte de a sări de pe Podul cu lanţuri. Multă vreme Ungaria a deţinut tristul record al celor mai numeroase sinucideri din întreaga lume (în anul 1983 a avut o rată de 43 de sinucideri la 100.000 de locuitori, acum a ajuns la 21 de sinucideri la 100.000 de locuitori după implementarea unor programe de prevenire, România are o rată de sinucideri de 11,3 la 100.000 de locuitori). Dar de ce se sinucid ungurii?

O explicaţie genetică

În anul 2001, psihiatrul sloven A. Marusic a lansat teoria conform căreia maghiarii sunt mai înclinaţi spre sinucidere datorită moştenirii lor genetice uralo-altaice, publicată în British Journal of Psychiatry.

Marusic porneşte de la constatarea ca în Europa ţările cu cea mai mare rata a sinuciderilor sunt Ungaria şi Finlanda, ai căror locuitori mai împărtăşesc o caracteristică: faptul că 90% din genele lor sunt europene şi 10% sunt uralice. Din punct de vedere istoric, actualul teritoriu al Ungariei a fost ocupat în secolul al IX -lea de 100.000 până la 300.000 de migratori veniţi din Asia Centrala, alcătuind un procent de 10-25% din populaţia existentă în acel moment.

În Europa exista o puternică tradiţie a fabricării şi consumului de alcool (sub forma vinului, berii sau cidrului) – însă populaţiile din Asia Centrală nu cunoşteau alcoolul. Teoria lansată de Marusic susţine că membrii triburilor uralo-altaice veniţi în Europa, a căror structură genetică nu era compatibilă cu consumul de alcool, sunt strămoşii popoarelor care în prezent înregistrează rate ridicate de sinucidere. Genele amintite sunt responsabile pentru o procesare greşită a alcoolului care duce la instalarea rapidă a alcoolismului şi la dezvoltarea de tulburări mentale care favorizează sinuciderea.